Lege pentru instruirea populației în caz de conflict armat. Generalul Virgil Bălăceanu: România are nevoie

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a atras atenția joi asupra întârzierilor legislative din România în domeniul apărării și pregătirii populației pentru situații de criză, subliniind că țara nu dispune încă de o lege privind serviciul militar voluntar și refacerea rezervei, în contextul tensiunilor crescute la graniță și al incidentului din 13 septembrie, când o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc.

România nu are o legislație care să organizeze serviciul militar voluntar

Virgil Bălăceanu, general în rezervă, acuză Guvernul că nu a creat un cadru legislativ adecvat pentru a instrui și pregăti populația în eventualitatea unui conflict armat. El consideră că această neglijență reprezintă un risc major pentru siguranța națională.

Deși războiul din Ucraina a început aproape acum patru ani, România rămâne fără o legislație care să organizeze serviciul militar voluntar și reînnoirea rezerviștilor, în condițiile în care tensiunile de la graniță continuă să crească.

Generalul a declarat că România are nevoie urgentă de un set amplu de legi privind apărarea și siguranța națională și că întârzierile în acest sens sunt inacceptabile. El a subliniat că, în ciuda contestațiilor la Curtea Constituțională, aprobarea tardivă a unor legi, cum este cea pentru combaterea dronelor, ridică semne de întrebare, mai ales că încă din februarie 2024 conducerea Apărării avertizase că legislația existentă nu permite implementarea unor astfel de măsuri.

De asemenea, generalul a remarcat că, după aproape patru ani de la invazia Ucrainei, România nu a adoptat o lege pentru pregătirea populației, care să includă un serviciu militar voluntar și să refacă rezerva armatei fără a reveni la serviciul obligatoriu.

El a explicat că această întârziere se datorează temerii politicienilor că orice măsură favorabilă apărării ar putea fi percepută de electorat drept pregătire pentru război, considerând că guvernarea a greșit frecvent din această perspectivă.

„România are o nevoie stringentă de aprobarea unui pachet foarte larg de legi ale apărării și siguranței naționale. Și aici sunt întârzieri nepermise. Pentru că, dincolo de această contestare la Curtea Constituțională, cum ne explicăm că o lege de combatere a dronelor este aprobată atât de târziu, în condițiile în care nu luăm ca punct inițial februarie 2022, ci luăm ca punct de plecare februarie 2024, când șeful Apărării ne-a spus explicit: nu este o legislație care să ne permită un asemenea lucru? Și a luat o grămadă de timp.

Cum ne explicăm faptul că, după aproape patru ani de zile, noi nu avem o lege de pregătire a populației aprobată, lege prin care introducem un serviciu voluntar militar în termen, astfel încât să refacem rezerva Armatei României pe principiile voluntariatului și să nu reintroducem serviciul militar obligatoriu? Știți care este explicația? Ceea ce v-am spus mai devreme.

Există această teamă că orice măsură care ar fi favorabilă apărării va fi tradusă în rândul electoratului ca o măsură de militarizare și de pregătire a României să intre în război. Coaliția a greșit de multe ori din punctul ăsta de vedere sau, mă rog, partidele de guvernământ”, a declarat generalul pentru Digi24.

O dronă rusească a pătruns în spațiul românesc

Comentariile generalului au fost făcute după incidentul din 13 septembrie, când o dronă rusească a încălcat spațiul aerian al României. Întrebat dacă astfel de situații ar putea să se repete, el a recunoscut că există această posibilitate.

Generalul a explicat că, pentru a răspunde la întrebare, trebuie să se pună în perspectiva strategului rus Gherasimov și că, dacă ar face acest exercițiu, ar concluziona că astfel de acțiuni vor continua.

El a argumentat că motivele nu țin neapărat de capacitatea militară a NATO, ci de efectul psihologic asupra populației, generând nesiguranță și temeri, ceea ce explică de ce întrebarea „Intrăm sau nu în război?” este atât de frecventă în România.

„Ca să vă pot da un răspuns, trebuie să îmbrac hainele și mentalul lui Gherasimov. Și, dacă o fac, vă răspund direct: Da. Dacă n-o face, greșește. Eu unul aș face un asemenea lucru pe principiile război hibrid: testarea în continuare a NATO. De ce? Nu atât capacitatea de reacție militară. Are niște influențe fantastice asupra mentalului colectiv, creează o stare de nesiguranță, de problematizare. De ce se întâmplă? De aceea această întrebare apare atât de des în România – Intrăm sau nu în război? Ca atare, cred că vor continua”, a spus el.

Generalul a semnalat întârzieri semnificative în aprobarea unor legi-cheie pentru securitatea națională, menționând în special legea pentru combaterea dronelor, care a fost adoptată abia după luni de amânări, în pofida avertismentelor transmise de autorități.