Președintele și comitetul executiv rămân esențiali pentru funcționarea asociației de proprietari

Legea 196/2018 a adus modificări semnificative privind răspunderea celor aflați în conducerea asociațiilor de proprietari, ceea ce a determinat numeroși președinți și membri ai comitetelor executive să își dea demisia. În acest context, se ridică întrebarea dacă o asociație poate funcționa fără aceste structuri.

Gelu Puscas subliniază că, potrivit legii, administratorii și cenzorii pot fi aleși și din afara asociației, însă președintele și comitetul executiv trebuie să fie membri proprietari ai blocului (art. 54 din Legea 196/2018).

Asta înseamnă că nu pot ocupa funcția de președinte: chiriașii, rudele proprietarilor, persoane cu procură generală sau orice persoană din afara asociației. Această prevedere clarifică cine are dreptul de a conduce asociația și asigură implicarea directă a proprietarilor în administrarea imobilului.

„Legea 196/2018, cu accent pe răspunderea celor din conducerea asociațiilor, i-a determinat pe mulți președinți și membri ai comitetelor executive să își dea demisia.

Dacă administratorii și cenzorii pot fi aleși și din afara asociației, președintele și comitetul executiv pot fi doar dintre proprietarii membri ai asociației (art. 54 din Legea 196/2018).

Asta înseamnă că nu pot fi președinți:
• chiriașii,
• rudele proprietarilor,
• persoane cu procură generală,
• sau oricine din afara blocului.

Ce se întâmplă dacă președintele demisionează?”, scrie avocatul.

Procedura după demisia președintelui de asociație de proprietari

În cazul în care președintele demisionează, legea prevede ca în termen de 5 zile comitetul să convoace adunarea generală pentru alegerea unui nou președinte (art. 56 alin. 2).

documente, acte, stampila
SURSA FOTO: Dreamstime

În practică, însă, respectarea strictă a acestui termen poate fi dificilă, deoarece termenele generale de convocare din lege depășesc limita de 5 zile, ceea ce poate genera blocaje procedurale. Comitetul executiv va convoca adunarea generală atunci când există un candidat disponibil, mai degrabă decât la fiecare 5 zile, conform literei legii.

Această prevedere este importantă pentru proprietari, deoarece asigură continuitatea conducerii și prevenirea blocării activităților esențiale ale asociației.

Asociația are comitet executiv, dar nu are președinte

Dacă asociația dispune de un comitet executiv, activitatea poate continua, însă cu unele limitări.

Conform art. 55 din Legea 196/2018, comitetul executiv are atribuții precise: avizează documentele asociației, pune în aplicare hotărârile adunării generale și gestionează situațiile excepționale. Astfel, semnătura majorității membrilor poate înlocui semnătura președintelui pentru documentele necesare funcționării asociației.

Pentru a asigura continuitatea activității, adunarea generală trebuie să mandateze comitetul să funcționeze până la alegerea unui nou președinte. Această soluție permite administrarea corectă a resurselor, fără a bloca deciziile esențiale pentru proprietari.

Asociația nu are nici președinte, nici comitet

Situația este mai complexă atunci când asociația nu dispune de nici președinte, nici comitet executiv. În acest caz, adunarea generală devine principalul organ de conducere.

Adunarea poate fi convocată de un grup de inițiativă format din proprietari și are competența de a lua decizii privind lucrările de întreținere, costurile, penalizările și remunerațiile. De asemenea, poate mandata administratorul sau un proprietar pentru diverse acțiuni necesare și poate ratifica activitățile desfășurate între două adunări.

Listele lunare de plată sunt semnate de administrator și cenzor, iar ulterior validate de adunarea generală. Cu toate acestea, lipsa președintelui poate crea dificultăți pentru înscrierea ipotecilor legale în cartea funciară sau pentru reprezentarea asociației în instanță.

Avocatul Gelu Puscas subliniază că lipsa unui președinte sau a comitetului executiv nu duce la desființarea asociației. Legea prevede soluții colective și temporare, care permit continuarea activității asociației, cu condiția implicării directe a proprietarilor.

Astfel, proprietarii au responsabilitatea de a se organiza și de a lua decizii colective, pentru a asigura funcționarea zilnică a blocului și respectarea obligațiilor legale.