Laptele se vinde sub costul de producție. Fermierii spun că pierd până la un leu la fiecare litru livrat

Crescătorii de vaci pentru lapte se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Prețul laptelui la poarta fermei a scăzut sub costurile de producție, în timp ce importurile continuă să crească, punând presiune suplimentară asupra fermierilor români.

Datele Comisiei Europene și ale Institutului Național de Statistică arată că piața laptelui traversează o perioadă complicată, iar autoritățile caută soluții pentru sprijinirea sectorului.

Prețul laptelui a coborât sub costurile de producție, iar fermierii spun că lucrează în pierdere

Prețul mediu al laptelui materie primă la poarta fermelor românești a coborât în luna mai la 39,01 euro pentru 100 de kilograme, echivalentul a aproximativ 1,6 lei pe litru. Este pentru prima dată din ianuarie 2024 când prețul scade sub pragul de 40 de euro pentru 100 de kilograme.

Comparativ cu luna precedentă, prețul este mai mic cu 5,2%, iar față de aceeași perioadă a anului trecut scăderea ajunge la 10,5%. Media europeană se situează la aproximativ 42,5 euro pentru 100 de kilograme.

Pentru fermierii români, problema nu este doar scăderea prețurilor, ci faptul că acestea au ajuns sub nivelul costurilor de producție.

Directorul executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci HolsteinRo, Ionuț Lupu, a explicat că fermierii vând în prezent cu pierderi care pot ajunge până la un leu pentru fiecare litru livrat.

Potrivit acestuia, costurile de producție se situează, în general, între 2 și 2,4 lei pe litru, în timp ce prețurile spot au coborât chiar și la 0,7-1,9 lei pe litru. În cazul contractelor, prețurile sunt cuprinse între 1,5 și 1,9 lei pe litru.

Situația este agravată de faptul că multe ferme din România sunt de dimensiuni reduse și au o putere de negociere limitată în relația cu procesatorii.

„Vindem cu până la 1 leu în pierdere. În România, niciun fermier nu poate produce sub doi lei litrul. În general, avem costuri de 2-2,4 lei pe litrul de lapte, în timp ce prețurile spot au ajuns la 0,7-1,9 lei litrul, iar prețurile din contracte variază de la 1,5 lei la cel mult 1,9 lei litrul”, a explicat, pentru Economica, Ionuț Lupu.

Importurile de lapte au crescut puternic, iar Ungaria rămâne principalul furnizor

Pe lângă scăderea prețurilor, fermierii reclamă și presiunea importurilor. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în primul trimestru al anului România a importat peste 84.000 de tone de lapte și smântână neconcentrate, în valoare de aproximativ 47 de milioane de euro.

Cantitățile importate sunt cu 39,4% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea acestora a crescut cu 7,5%.

Ungaria este principalul furnizor, cu aproximativ 67.000 de tone livrate către România în primele trei luni ale anului. Livrările din statul vecin au crescut cu aproximativ 35% față de perioada similară din 2025.

Reprezentanții fermierilor susțin că volumele importante venite din Ungaria contribuie la presiunea asupra prețurilor interne. În același timp, aceștia consideră că reducerea consumului și menținerea unor prețuri ridicate la raft creează un dezechilibru în lanțul de aprovizionare.

Ministerul Agriculturii cere sprijin european și pregătește discuții cu procesatorii

Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat că a transmis o scrisoare Comisiei Europene prin care a semnalat deteriorarea situației de pe piața laptelui și a solicitat mobilizarea rezervei agricole europene pentru sprijinirea fermierilor.

Acesta a arătat că prețul laptelui la poarta fermei a scăzut cu 8,5% în ianuarie, cu 5,6% în februarie și cu aproximativ 10% atât în martie, cât și în aprilie, comparativ cu aceleași luni ale anului precedent.

„Am trimis o scrisoare domnului comisar pentru a îi semnala această criză pe piața laptelui din România, pentru a-i semnala că situația s-a deteriorat la nivelul agenților economici și la nivelul fermierilor și că avem nevoie de mobilizarea rezervei agricole pentru forme de sprijin. Am arătat, în același timp, că avem parte de o accentuare a presiunii asupra producătorilor. Am arătat datele statistice care arată că în ianuarie față de ianuarie 2025 prețul a scăzut la poarta fermei cu 8,5%, în februarie cu 5,6%, în martie cu 10%, în aprilie cu 10%, deci nu este adevărat că a crescut prețul laptelui în România.

Anul trecut a fost o perioadă în care am avut o creștere care trebuie analizată în contextul perioadei și ciclicității, dar corecțiile și scăderile de preț astăzi, sau din ianuarie până acum, sunt mult mai mari decât cele din perioadele precedente. Am dispus de asemenea analizarea modului în care sunt colectate datele și sunt introduse în Observatorul Laptelui. Aici lucrurile nu funcționează perfect, sistemul trebuie îmbunătățit, trebuie să vedem cine sunt cei care au obligație să introducă date și cine sunt cei care nu respectă legea și nu vin cu datele necesare. Aici vorbim în primul rând de de prim-cumpărătorii care trebuie să vină și să introducă date în sistem”, a explicat ministrul potrivit Ziarul Financiar.

Totodată, ministrul a anunțat că urmează întâlniri cu reprezentanții procesatorilor și cu Consiliul Concurenței pentru a analiza motivele care au dus la rezilierea unor contracte și la scăderea prețurilor plătite fermierilor.

În paralel, Ministerul Agriculturii verifică modul în care sunt colectate și raportate datele din Observatorul Laptelui, după ce au apărut suspiciuni că informațiile introduse în sistem nu reflectă întotdeauna situația reală din piață.

„În Observatorul laptelui, datele privind preţurile nu sunt introduse complet şi corect şi vom vedea cine nu respectă legea şi cine nu transmite informaţiile necesare. De asemenea, trebuie să consolidăm baza de date de la APIA şi Ministerul Agriculturii. Este inadmisibil să nu avem o bază de date comună, iar datele să nu fie colectate şi actualizate riguros, astfel încât să ştim situaţia la zi”, a mai spus Barna.

Pentru a compensa o parte din costurile suplimentare suportate de fermieri, autoritățile au propus și un sprijin de 68 de euro pentru fiecare bovină, atât pentru producătorii de lapte, cât și pentru crescătorii de vaci de carne. Bugetul total alocat acestei măsuri este de 54 de milioane de euro și are ca scop acoperirea unei părți din cheltuielile generate de creșterea costurilor la motorină și îngrășăminte.