Noi reguli pentru îngrășăminte. Ce se schimbă pentru fermierii români

Comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să asigure o aprovizionare durabilă cu îngrășăminte pentru a evita penuria de alimente. El a declarat pentru Euronews că sprijinul financiar pe termen scurt nu este suficient.

Soluții durabile pentru aprovizionarea cu îngrășăminte

Hansen a subliniat că, fără soluții pe termen lung, blocul comunitar se va confrunta cu o lipsă de alimente. Comentariile sale vin într-un context în care conflictul din Orientul Mijlociu a condus la creșterea prețurilor la îngrășăminte.

Comisia Europeană a lansat Planul de acțiune privind îngrășămintele, oferind ajutoare financiare pentru a sprijini fermierii afectați de costurile ridicate. Comisarul a precizat că UE trebuie să depășească problemele structurale ale lanțului de aprovizionare.

„Trebuie să ne facem și noi temele și să abordăm problemele pentru a face îngrășămintele nu doar disponibile, ci și accesibile ca preț, deoarece, altfel, vor exista penurii de alimente în Uniunea Europeană”, a afirmat el în cadrul interviului The Europe Conversation de la Euronews.

Mulți fermieri europeni iau în considerare renunțarea la producție, deoarece costurile au devenit prea mari și nu pot fi transferate ușor consumatorilor. Hansen a explicat că Planul privind îngrășămintele, lansat în luna mai, include sprijin financiar de „mai mult de o jumătate de miliard de euro vor fi propuși autorităților bugetare pentru a ajuta imediat fermierii”.

Bugete și finanțări pentru fermieri

Din suma totală de 500 de milioane de euro, 200 de milioane provin din rezerva de criză a Politicii Agricole Comune (PAC), iar restul de 300 de milioane reprezintă sprijin suplimentar. Hansen a menționat că statele membre pot suplimenta aceste fonduri cu 200%, ceea ce ar putea ridica bugetul la 1,5 miliarde de euro.

El a adăugat că tensiunile geopolitice recente se suprapun peste o criză a îngrășămintelor care durează de ani de zile, accentuând necesitatea consolidării rezilienței europene.

„Criza îngrășămintelor începuse deja cu mult înainte de criza din Orientul Mijlociu”, a spus Hansen, menționând că prețurile au crescut cu 60% între 2020 și 2024 din cauza crizei energetice generate de invazia Ucrainei de către Rusia.

Hansen avertizează că lipsa unor măsuri durabile poate genera repetarea crizelor. „Am asistat acum la două [crize] consecutive, iar aceasta se va repeta dacă nu asigurăm un ciclu de producție și o disponibilitate mai stabile și mai fiabile”, a spus el.

Dependența de importuri și energie

Comisarul a explicat că deficitul de îngrășăminte și prețurile ridicate sunt cauzate de dependența Europei de energia și materiile prime importate. Producția de îngrășăminte, în special cele cu azot, depinde în mare măsură de gazele naturale. „Principalul ingredient din îngrășămintele chimice este energia, iar Europa rămâne în mare măsură dependentă de energia importată din afara Uniunii Europene”, a spus Hansen.

Între 40% și 45% din îngrășămintele utilizate în UE provin din importuri, expunând fermierii la șocuri globale. Hansen a subliniat că acest lucru afectează securitatea alimentară: „Avem nevoie de hrană adecvată pentru a fi în formă bună și sănătoși. Și aceasta este ceva ce nu ar trebui să fie la mila importurilor sau a partenerilor instabili”.

Comisia Europeană intenționează să crească producția internă, să utilizeze mai multe îngrășăminte organice, să recicleze nutrienții și să promoveze agricultura de precizie. „Există multe de câștigat prin eficiență și o mai bună utilizare a nutrienților”, a adăugat el.

Parteneriate internaționale și securitate alimentară

Hansen a subliniat și importanța parteneriatelor internaționale, deoarece unele materii prime nu se găsesc în Europa. El a făcut referire la întâlnirea G7 cu miniștrii agriculturii, dedicată creșterii costurilor îngrășămintelor. Comisarul a spus că aceste măsuri pot genera costuri inițiale, dar pe termen lung vor reduce dependența excesivă de importuri.

Observațiile sale vin pe fondul unei evaluări mai largi a vulnerabilității Europei la importuri străine și la șocurile globale. „Observăm aceste dependențe în multe alte sectoare, când vine vorba de semiconductori, când vine vorba de produse medicale și așa mai departe. Acest lucru ne face vulnerabili, lucru pe care trebuie neapărat să-l abordăm pentru a nu putea fi șantajați”, a spus Hansen.

În ceea ce privește securitatea alimentară, comisarul a adăugat: „Asta se întâmplă în prezent cu alimentele. Există diplomația alimentară, există diplomația îngrășămintelor sau războiul, numiți-l cum vreți, dar asta se întâmplă chiar acum și trebuie să ne apropiem”.