Șeful ANAF, Adrian Nica, a declarat că instituția acționează în acest caz în aceeași manieră ca în toate celelalte situații în care are de recuperat sume de bani, respectiv prin solicitarea unor măsuri asigurătorii.
ANAF merge mai departe în cazul Klaus Iohannis
Deși reprezentanții ANAF nu au fost surprinși de decizia instanței, aceștia nu anticipaseră respingerea cererii privind instituirea măsurilor asigurătorii. Nica a subliniat că ANAF va aștepta motivarea instanței, după care va continua procedurile legale necesare pentru recuperarea sumelor cuvenite statului.
„Nu numai în cazul fostului președinte ANAF acționează în acest fel, adică solicită instituirea măsurilor asiguratorii acolo unde are de recuperat sume. În ceea ce privește rapiditatea cu care a fost pronunțată soluția și noi așteptăm motivarea, țin să vă asigur că demersurile ANAF vor fi în continuare în temeiul prevederilor legale orientate spre a recupera aceste sume, nu doar în acest caz ci și în celelelate cazuri.
Pot să vă asigur că ANAF va acționa în continuare pentru a recupera sumele care i se cuvin. Nu am fost așa uimiți, dar nu ne așteptam, e adevărat. Noi nu o să facem nimic altceva decât să așteptăm motivarea Instanței și vom face în continuare demersurile legale pentru a recupera sumele”, a spus Adrian Nica la Antena 3.
Întrebat dacă strategia instituției ar putea include o cerere de strămutare a procesului de la Sibiu, șeful ANAF a evitat să ofere detalii, explicând că astfel de aspecte fac parte din planul juridic elaborat de echipa sa. Acesta a precizat că orice demers va fi comunicat public la momentul potrivit, însă nu comentează hotărârile instanței aflate în curs.
„Nu vreau să comentez aceste lucruri, deoarece fac parte din strategia colegilor mei pentru a acţiona în vederea recuperării sumelor. La momentul potrivit o să anunţăm orice demers pe care îl facem. Dar în această etapă nu aş dori să comentez hotărârile instanţei”, a răspuns șeful ANAF.
Instituția anunțase anterior depunerea la Tribunalul Sibiu a unei acțiuni prin care solicita obligarea fostului șef al statului la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de jumătate din imobilul situat în zona centrală a Sibiului. Demersul reprezentă o continuare a acțiunilor întreprinse de ANAF pentru recunoașterea dreptului de proprietate al statului asupra imobilului și recuperarea despăgubirilor aferente. Având în vedere refuzul pârâților de a plăti de bunăvoie, Fiscul a solicitat și instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor familiei Iohannis, pentru garantarea recuperării sumelor. Tribunalul Sibiu a respins, însă, cererea de instituire a sechestrului.
La începutul lunii octombrie, ANAF a anunțat preluarea cotei de jumătate din imobilul din Sibiu
La începutul lunii octombrie, ANAF a anunțat preluarea cotei de jumătate din imobilul din Sibiu deținut de Klaus Iohannis până în 2015, în baza unei moșteniri vacante în care statul român a devenit coproprietar. Procedura a fost gestionată de AJFP Sibiu, sub coordonarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov. Fostii proprietari și-au dat acordul pentru accesul reprezentanților instituției în imobil, fără a participa la procesul de preluare, ceea ce a determinat ANAF să schimbe yala pentru a intra în spațiu. ANAF a subliniat că are obligația legală de a administra și valorifica bunurile intrate în patrimoniul statului.
„Statul Român, prin DGRFP Braşov, a înregistrat la instanţa competentă o acţiune prin care solicită obligarea unui fost preşedinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acţiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoaşterea dreptului de proprietate a Statului şi recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosinţă a acestui imobil”, arăta un comunicat de presă al ANAF.
Ulterior, Fiscul a procedat la executarea silită a casei din Sibiu a fostului președinte, după ce acesta nu a dat curs notificărilor privind eliberarea imobilului, predarea cheilor și plata sumei datorate. Autoritățile fiscale au interpretat lipsa răspunsului ca refuz de predare a bunului. Klaus Iohannis trebuie să plătească aproximativ un milion de euro către ANAF, sumă care reprezintă contravaloarea lipsei de folosință pentru perioada 1999-2015, la care se adaugă dobânzi și penalități. În acest interval, imobilul a fost închiriat unei bănci.
„Procedura de preluare a fost gestionată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Sibiu, sub coordonarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov. În urma corespondenţei purtate cu foştii proprietari şi în conformitate cu atribuţiile prevăzute de lege pentru organul de valorificare, instituţia a procedat la intrarea în imobil, în calitatea Statului român de coproprietar. Subliniem că foştii proprietari şi-au exprimat acordul cu privire la accesul A.J.F.P. Sibiu în spaţiul respectiv, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus ANAF în situaţia de a prelua bunul prin schimbarea yalei uşii de la intrare”, a informat ANAF.
Cele două imobile au avut inițial aceiași proprietari și au fost naționalizate în anii 60
În luna ianuarie, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a oferit clarificări după publicarea motivării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind trecerea în proprietatea statului român a unui alt imobil al familiei Iohannis, situat pe strada Gheorghe Magheru.
Acea decizie nu era, însă, suficientă pentru inițierea recuperării prejudiciilor, deoarece statul trebuia să devină proprietar recunoscut legal și asupra spațiului comercial din strada Nicolae Bălcescu, imobil aflat în prezent în executare silită. Cele două imobile au avut inițial aceiași proprietari și au fost naționalizate în anii 60.
