Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsKelemen Hunor susține listarea la bursă a companiilor de stat. Listarea companiilor de stat
Kelemen Hunor susține listarea la bursă a companiilor de stat. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că susține ideea listării la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat, considerând că această măsură poate fi benefică pentru economie. Totuși, el a subliniat că aplicarea nu poate fi generalizată imediat și trebuie adaptată în funcție de situația fiecărei companii.
Potrivit acestuia, listarea la bursă este deja inclusă în programul de guvernare și reprezintă o direcție asumată politic. Cu toate acestea, implementarea trebuie realizată pe termen mediu, în funcție de performanța și gradul de pregătire al companiilor.
”Este în programul de guvernare fără să facem noi acolo o listă, deci nu e ceva nou. Ne-am asumat cu toţii. Listarea pe Bursă e o chestiune bună, acceptabilă. Acele companii care sunt listate pe Bursă, de la Hidro până la nu ştiu care, merg ok, dar asta înseamnă că trebuie să fie o companie profitabilă. Problema este dacă închizi, ok, asta este, a murit, sau dacă vinzi de tot.
Fiindcă dacă ai vândut de tot şi nu vorbesc de listare la Bursă şi doar minoritar, asta înseamnă că ai încasat banii, ai pus banii undeva, ai astupat o gaură, dar pe termen mediu, pe termen lung, nu îţi mai produce venituri. Asta este problema până la urmă şi nu ai un control asupra unui anumit sector în momente de criză”, a afirmat Kelemen Hunor.
El a făcut distincția clară între listarea unui pachet minoritar și vânzarea integrală a unei companii de stat, susținând că pierderea totală a controlului poate afecta capacitatea statului de a interveni în sectoare strategice, mai ales în perioade de criză.
”Sunt de acord cu listarea pe Bursă, pachetul minoritar. Şi asta este ok. Dar sigur nu ştiu eu toate argumentele celor care critică listarea pe Bursă şi trebuie văzute care companii, în cât timp, fiindcă sunt anumite companii din România care pe termen scurt, pe termen mediu pot fi listate, dar astăzi nu, sigur că nu sunt în situaţia de a fi listate.
Deci şi acest lucru este sau această propunere este pe termen mediu”, a declarat preşedintele UDMR.
Efecte economice și context internațional dificil
Kelemen Hunor a abordat și situația economică generală a României, pe care o consideră fragilă, în principal din cauza contextului internațional instabil.
El a avertizat că economia românească se confruntă cu dificultăți majore în a înregistra creștere în perioada actuală, iar scenariul optim ar fi menținerea unui echilibru economic, fără scădere.
Liderul UDMR a subliniat că România nu poate influența contextul geopolitic global, dar resimte direct efectele acestuia, în special prin creșterea prețurilor la energie și combustibili.
”Fără creştere economică e greu să faci o prognoză bună şi creştere economică parcă nu vom avea. Şi dacă lucrurile se vor stabili, fiindcă contextul internaţional este extrem de dificil. E o conjunctură foarte proastă pentru toată lumea şi pentru România.
Deci economic, oricum avem o provocare uriaşă, să nu fim în minus la sfârşitul anului, dacă cumva reuşim să rămânem undeva zero virgulă un pic, atunci deja spun că am ieşit cât de cât bine, fiindcă ăsta este contextul regional.
Noi nu putem schimba contextul regional. Putem să ne gândim cum ar trebui să fie închis războiul, de ce a fost declanşat războiul, putem să facem analize pertinente şi chiar bine fondate, dar nu putem noi schimba acest context. Contextul va fi agravat de criză politică”, a declarat preşedintele UDMR.
Inflație ridicată și scăderea puterii de cumpărare
Un alt punct important semnalat de Kelemen Hunor este presiunea inflaționistă și impactul asupra populației. Acesta a arătat că în întreaga țară se observă o scădere a puterii de cumpărare, în contextul creșterii costurilor de trai.
El a explicat că inflația este alimentată în continuare de tensiunile internaționale și de creșterea prețurilor la energie, motorină și benzină.
”Oriunde te duci în ţară, se simte că puterea de cumpărare a scăzut. Da, categoric, inflaţia a crescut, inflaţia creşte în continuare fiindcă există acest război în Orientul Mijlociu şi tot ce înseamnă benzină, motorină, energie şi aşa mai departe va contribui la creşterea inflaţiei.
Şi când puterea de cumpărare scade, când nu ai creştere economică, când locuri de muncă sunt puse în pericol, sigur că ai impresia şi nu numai impresia şi asta este realitatea că nu merge ţara aşa cum ar trebui să meargă sau cum ai vrea tu să meargă, dar trebuie să găseşti soluţii şi în acest moment soluţii miraculoase nu există”, a transmis Kelemen Hunor.
Opinii privind politica fiscală și TVA
În ceea ce privește măsurile economice recente, Kelemen Hunor a declarat că ar fi preferat o abordare diferită a politicii fiscale, cu accent inițial pe reducerea cheltuielilor publice înainte de ajustarea taxelor.
El a menționat că majorarea TVA ar fi putut avea un impact negativ asupra inflației și asupra consumului, afectând direct nivelul de trai.
”La TVA eu aş fi luat o altă măsură. Eu aş fi căutat o reechilibrare începând cu cheltuielile, tăierea cheltuielilor şi după aceea eventual aş fi umblat la taxe.
Dar desigur nu eram eu în măsură să iau aceste decizii, dar probabil că la TVA m-aş fi gândit de zece ori şi că primul pas de a urca inflaţia şi de a reduce puterea de cumpărări acolo era”, a declarat Kelemen Hunor.
Declarațiile lui Kelemen Hunor evidențiază o poziție de echilibru între reformele economice și protejarea stabilității financiare. Acesta susține modernizarea prin listarea companiilor de stat, dar insistă asupra unei implementări etapizate și prudente.
În același timp, avertizează că România traversează o perioadă economică dificilă, influențată de factori externi, inflație ridicată și presiuni asupra puterii de cumpărare, ceea ce necesită decizii fiscale atent calibrate.
