UPDATE 18-09:01: Netanyahu a convocat cabinetul de război
Israelul va evalua propunerea SUA pentru Gaza și situația tensionată cu Iranul, după ce Washingtonul a prezentat componența Consiliului pentru Pace. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a convocat miniștrii din cabinetul restrâns de război la o ședință programată duminică, la ora 10:00, cu o oră înainte de reuniunea completă a guvernului.
Pe ordinea de zi se află atât tensiunile din regiune, cât și reacția guvernului israelian față de formarea Consiliului pentru Pace pentru Gaza, al cărui comitet executiv a fost anunțat vineri de Casa Albă, informează The Times of Israel. Această inițiativă face parte din strategia administrației americane pentru gestionarea situației din teritoriu după încetarea ostilităților.
Israel spune că anunțul privind comitetul executiv nu a fost coordonat și contravine politicii sale
Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că anunțul despre componența Comitetului Director pentru Gaza, organism care ține de Consiliul de Pace pentru Gaza, nu a fost coordonat cu Israelul și intră în contradicție cu politica statului israelian.
„Anunţul privind componenţa Comitetului Director pentru Gaza, care ţine de Consiliul de Pace pentru Gaza (înfiinţat de Trump şi prezidat de acesta), nu a fost coordonat cu Israelul şi contravine politicii sale”, se arată într-un comunicat publicat de biroul premierului israelian.
În același mesaj, partea israeliană a precizat că Netanyahu i-a cerut ministrului de Externe să îl contacteze pe secretarul de stat american Marco Rubio pentru clarificări legate de această situație.
Reacția Israelului vine în contextul în care, în structura anunțată, apar ministrul turc de Externe Hakan Fidan și un oficial qatarez, nume pe care guvernul israelian nu le acceptă în această formulă.
Donald Trump propune un Consiliu de Pace pentru Gaza și invită mai mulți lideri, iar rolul organismului rămâne în construcție
Donald Trump a anunțat că mai mulți lideri mondiali au fost invitați să se alăture Consiliului de Pace pentru Gaza, însă lista completă și formatul exact nu sunt încă prezentate într-o formă finală.
Au fost trimise invitații președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintelui Egiptului, Abdel-Fattah al-Sissi, precum și președintelui Argentinei, Javier Milei, alături de alte nume.
Consiliul de Pace pentru Gaza este prezentat ca parte din a doua fază a planului de pace propus de Trump pentru Fâșia Gaza. Planul ar include încetarea războiului cu Israelul și dezarmarea organizației Hamas. Noul organism ar urma să supravegheze și un comitet de tranziție pentru Fâșia Gaza, teritoriu afectat puternic de conflict.
Donald Trump ar urma să conducă acest Consiliu de Pace, în calitate de președinte al structurii.
Turcia confirmă invitația către Erdogan și participarea lui Hakan Fidan
Serviciul de comunicare al Republicii Turce a anunțat că Donald Trump i-a trimis o scrisoare lui Recep Tayyip Erdogan, prin care îl invită să devină membru fondator al Consiliului de Pace pentru Gaza. Informația a fost comunicată public de Burhanettin Duran, directorul de comunicare al Republicii Turce.
Până în acest moment, Recep Tayyip Erdogan nu a făcut un comentariu oficial despre invitație.
În același timp, ministerul de Externe de la Ankara a confirmat că Hakan Fidan a fost desemnat să participe în comitetul executiv care ar urma să supravegheze activitatea Consiliului de Pace pentru Gaza.
Turcia are o apropiere față de conducerea politică a Hamas și e o susținătoare a cauzei palestiniene. Totodată, Ankara a avut un rol activ în negocierile pentru acordul de încetare a focului în Gaza, semnat în octombrie 2025 în Egipt. Autoritățile turce și-au exprimat disponibilitatea de a participa atât la o forță de supraveghere a acordului, cât și la eforturile de reconstrucție.
În componența Consiliului Executiv pentru Gaza au mai fost menționați Marc Rowan, directorul Apollo Global Management, Roberto Gabriel, consilier al președintelui Trump, și Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale.
Casa Albă a transmis că fiecare membru al consiliului ar urma să primească portofolii specifice, legate inclusiv de consolidarea capacității de guvernare, relațiile regionale, reconstrucție, atragerea investițiilor, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital.
