Ionuț Moșteanu se opune categoric reducerii cu 10% a cheltuielilor salariale din Armată: Mi se pare total inoportun

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, anunță că se opune categoric reducerii cu 10% a cheltuielilor salariale din Armată, măsură discutată în coaliția de guvernare. El susține că înțelegerea inițială dintre partenerii de coaliție prevedea exceptarea sistemului național de apărare de la eventualele reduceri de personal din sectorul public.

Potrivit ministrului, toate statele din regiune își majorează consistent bugetele militare, iar România și-a asumat angajamentul de a crește finanțarea apărării până la 5% din PIB. În acest context, ministrul consideră inoportună orice măsură care ar afecta motivația militarilor și funcționarea sistemului defensiv.

Ionuț Moșteanu afirmă că nu a primit garanții ferme privind menținerea salariilor din apărare

Ionuț Moșteanu afirmă că nu a primit garanții ferme din partea liderilor coaliției privind menținerea salariilor din apărare, însă reiterează că aceasta a fost înțelegerea inițială. Atât el, cât și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, au ridicat problema necesității unor excepții pentru domeniile strategice, însă discuțiile recente au fost orientate către o reducere uniformă a cheltuielilor de personal cu 10% în toate ministerele, propunere pe care Moșteanu o respinge pentru apărare.

„M-am opus acestei idei. Există discuţii legate de scăderea cheltuielilor de salarizare din sectorul public. Înţelegerea de acum două-trei săptămâni era ca sistemul naţional de apărare să fie exceptat de la aceste măsuri, ţinând cont de realităţile cu care ne confruntăm, suntem cu un război la graniţă, în fiecare săptămână bubuie dronele lângă noi, toate ţările din jurul nostru investesc în apărare, noi ne-am angajat să investim mai mult, până la 5% din PIB. Şi mi se pare total inoportun, ca să folosesc un termen diplomatic, să ne atingem acum de motivarea militarilor”, a declarat Moşteanu la Parlament.

Ministrul Apărării subliniază că bugetul militar actual reprezintă 2,3% din PIB, iar ținta fixată pentru 2035 este 5%. El vorbește despre nevoia unei creșteri graduale, explicând că armata are nevoie de înzestrare suplimentară, iar situația de securitate nu permite discuții despre reduceri bugetare.

Moșteanu consideră că anumite optimizări sunt posibile, însă acestea trebuie realizate cu atenție și precizie, nu prin tăieri generalizate. El amintește recenta serie de incidente în apropierea Dobrogei și accentuează necesitatea menținerii unui sistem militar eficient și bine echipat.

„Am ridicat şi eu şi Cătălin Predoiu problema cu aceste posibile excepţii, legat de discuţia privind tăierile de salarii din sistemul public. Ieri cumva discuţiile au mers către ideea să se taie peste tot 10% cheltuielile cu salariile şi eu cu asta nu sunt de acord la apărare”, a precizat Ionuţ Moşteanu.

Discuțiile din coaliție s-au concentrat exclusiv pe cheltuielile de personal, nu pe investiții

Discuțiile din coaliție s-au concentrat exclusiv pe cheltuielile de personal, nu pe investiții. Ministrul subliniază că structura bugetelor diferă între ministere, iar aplicarea uniformă a unei reduceri de acest tip nu reflectă realitățile din apărare.

„Trebuie să avem o creştere graduală, nevoia de înzestrare a armatei este mare. (…) Nu putem să vorbim de tăieri de la apărare în momentul ăsta, când cad dronele în fiecare săptămână, aţi văzut lângă Dobrogea, şi avem foarte, foarte multe provocări. Că putem optimiza cheltuieli, sunt de acord, putem optimiza în anumite locuri, însă haideţi să facem cu bisturiul, nu cu toporul în cazul acesta”, a spus ministrul.

El precizează că o astfel de tăiere ar afecta salariile, echiparea și norma de hrană a militarilor, dar și capacitatea de recrutare. Armata are nevoie de personal suplimentar, iar anul acesta procesul de încadrare a fost întârziat din motive bugetare, abia în noiembrie fiind demarată pregătirea noilor recruți. Pentru anul viitor este planificată încadrarea a încă 2.000 de soldați gradați profesioniști, iar în Parlament se află în lucru un program privind armata voluntară.

„De la minister la minister realităţile sau proporţiile în care sunt făcute cheltuielile sunt diferite. Deci, într-un fel arată proporţiile între bugete şi liniile de buget la transporturi, la apărare, la sănătate, la dezvoltare sau aşa mai departe. Discuţia aseară a fost legată numai de cheltuielile cu salariile”, a mai spus Moşteanu.

Ministrul insistă că nici cheltuielile cu programele de înzestrare nu pot fi reduse

Ministrul insistă că nici cheltuielile cu programele de înzestrare nu pot fi reduse. Există proiecte aflate în derulare, rate care trebuie achitate, programe noi ce urmează să înceapă, inclusiv programul SAFE, și angajamente internaționale privind consolidarea capabilităților militare.

„S-au discutat multe, s-au scris multe, s-au schimbat multe în lunile astea de guvernare cu o coaliţie care merge destul de complicat, însă cu paşi mici mergem în direcţia corectă, să vedem cum rămâne în continuare, ce decizie va fi luată. Eu am încredere că toţi colegii de coaliţie înţeleg realitatea cu care ne confruntăm noi, ca ţară, şi înţeleg şi priorităţile”, a adăugat el.

Doar unele investiții neesențiale ar putea fi amânate, cum ar fi renovarea unor cazărmi, care ar putea fi realizată în următorii ani. Totuși, Moșteanu consideră că prioritățile sunt motivația militarilor, menținerea standardelor de echipare și respectarea angajamentelor asumate în fața aliaților.

„Nu putem să tăiem cheltuielile de personal în armată în momentul ăsta; cheltuieli de personal sunt şi salarii, sunt şi echipare, sunt şi cheltuieli cu norma de hrană. Trebuie să avem mai mulţi oameni, să primim mai mulţi oameni în armată. Există în fiecare an promoţia care trebuie încadrată, avem nevoie de recrutare de soldaţi gradaţi profesionişti. Anul ăsta, tot din motive bugetare, am întârziat foarte mult şi abia în noiembrie am intrat în pregătire. La anul ar fi trebuit să mai intre 2.000 de soldaţi gradaţi profesionişti, există programul de armată voluntară cu care suntem în Parlament”, a completat ministrul apărării.

În coaliție există neclarități privind forma finală a reducerilor bugetare

În coaliție există neclarități privind forma finală a reducerilor bugetare. Inițial, pe surse, reprezentanți ai PSD au transmis că acordul viza o scădere de 10% din bugetul total al administrației centrale, fără a afecta salariile. Ulterior, declarațiile oficiale s-au schimbat, iar Sorin Grindeanu a explicat că reforma administrației publice include reducerea cheltuielilor, inclusiv a celor de personal.

„Avem nişte programe de înzestrare în derulare, sunt rate care trebuie plătite pe programele în derulare, sunt programe noi care trebuie pornite, vine programul SAFE. Poate nişte optimizări, de exemplu, la partea de investiţii şi aici poate nu renovăm anumite cazărmi la anul, le renovăm peste doi sau trei ani, le mai cârpim pe ici, pe colo. (…) Unele cheltuieli nu sunt urgente şi prioritare la anul, dar bugetul – e vorba şi de angajamentul faţă de aliaţii şi de partenerii noştri. Avem nevoie de înzestrare mai mare şi mai rapidă a armatei, e nevoie de motivare corectă, e nevoie să vadă oamenii o perspectivă şi că nu se schimbă lucrurile după cum bate vântul”, a conchis Moşteanu.

PSD susține că în domeniile în care au fost făcute deja reduceri, precum Educația, se va aplica doar diferența necesară până la pragul stabilit. În acest context, Moșteanu așteaptă decizia finală a coaliției și își exprimă încrederea că partenerii de guvernare vor înțelege realitatea de securitate cu care se confruntă România și necesitatea de a menține prioritățile strategice.