Ionuţ Dumitru despre politica fiscală şi limitele creşterilor de taxe
Ionuţ Dumitru a explicat, într-o analiză aplicată asupra politicii fiscale, că pachetul de măsuri adoptat până acum este suficient şi că nu există argumente solide pentru noi majorări de taxe şi impozite, nici pe termen scurt, nici în anii următori. În opinia sa, deciziile dificile care vizau ajustarea fiscală au fost deja luate, iar autorităţile ar trebui să se concentreze pe consolidarea efectelor acestora.
În cadrul intervenţiei sale, consilierul premierului a subliniat că o perioadă de stabilitate este necesară pentru ca economia să se poată adapta la schimbările recente. În acest context, el a transmis că presiunea suplimentară asupra contribuabililor nu ar aduce beneficii suplimentare semnificative.
„În ceea ce priveşte creşterile de taxe, ceea ce trebuia făcut s-a făcut şi cred că trebuie să luăm o pauză, cel puţin. Cred că nu mai sunt necesare creşteri de taxe şi impozite în momentul de faţă, nici pentru anii următori. Deci, dacă ne uităm la măsurile care s-au adoptat, cred că ele sunt suficiente”, a spus Ionuţ Dumitru, la Antena 3.
El a atras atenţia că, din perspectiva veniturilor bugetare, accentul ar trebui mutat de la introducerea de noi taxe către îmbunătăţirea mecanismelor de colectare. În acest sens, Dumitru a indicat Agenţia Naţională de Administrare Fiscală drept instituţia-cheie care va trebui să facă progrese semnificative în perioada următoare.
Întrebat explicit dacă există riscul unor majorări de taxe în anul 2026, economistul a evitat să facă predicţii politice, dar şi-a exprimat clar opinia profesională, subliniind că nu vede necesitatea unor astfel de măsuri dacă sunt gestionate corect celelalte componente ale bugetului.
„Eu cred că nu mai sunt necesare creşteri de taxe. Ce se va face n-aş putea să vă spun. Eu vă spun că nu cred că mai e necesar să mai creştem taxele şi impozitele. Cred că trebuie, însă, să lucrăm foarte mult atât pe partea de colectare, dar şi pe partea de cheltuieli”, a răspuns Dumitru.
Ionuţ Dumitru despre cheltuielile publice, colectare şi riscurile economice
Ionuţ Dumitru a detaliat şi problemele structurale legate de modul în care sunt cheltuiţi banii publici, afirmând că eficienţa cheltuielilor rămâne una dintre marile vulnerabilităţi ale finanţelor statului. Potrivit acestuia, fără o utilizare mai riguroasă a resurselor, presiunile bugetare vor continua, indiferent de nivelul taxelor.
Consilierul premierului a explicat că ajustările pe partea de venituri trebuie dublate de reforme reale în zona cheltuielilor, astfel încât fondurile publice să producă efecte economice mai consistente. În lipsa acestor reforme, riscurile pentru stabilitatea economică ar putea reapărea.
Referindu-se la posibilitatea unei crize economice, Dumitru a arătat că România a reuşit până acum să evite un astfel de scenariu, în ciuda contextului regional şi internaţional complicat. Totuşi, el a avertizat că situaţia rămâne fragilă şi necesită o gestionare atentă.
Consilierul a făcut o comparaţie cu evoluţia economică din anul anterior, subliniind că nivelul actual de creştere este similar, chiar şi după implementarea unor măsuri fiscale dificile. Acest lucru indică o anumită rezilienţă a economiei, dar nu elimină riscurile pe termen mediu.
„Dacă ne uităm pe creşterea economică, suntem pe unde eram şi anul trecut. Cu toate măsurile care s-au implementat, avem o creştere economică similară cu anul trecut. Mergem însă pe o gheaţă destul de subţire, adică va trebui să gestionăm foarte atent lucrurile, pentru a menţine această creştere economică şi a reaccelera un pic, în anii următori.
Şi eu cred că e posibil lucrul ăsta dacă reuşim să refacem un pic încrederea. Cred că trebuie să dăm un mesaj, care e un mesaj realist, ajustările principale care trebuiau făcute s-au cam făcut, mai trebuie să lucrăm foarte mult pe partea de cheltuieli, dar şi pe partea de colectare. Dar, de acum înainte, avem nevoie de încredere, de refacerea sentimentului investiţional”, a subliniat Dumitru.
În viziunea sa, mesajul transmis mediului economic şi investitorilor trebuie să fie unul echilibrat şi realist, care să reflecte atât eforturile deja realizate, cât şi paşii rămaşi de parcurs în ceea ce priveşte disciplina bugetară şi consolidarea încrederii în politicile publice.
