Interzis pe trotuare, alei sau în curți. Cetățenii nu pot folosi sarea pe timpul iernii. Se aplică amendă pe loc

În sezonul rece, mulți aleg să presare sare pe trotuare, alei sau în curți pentru a preveni alunecările. Totuși, în numeroase orașe din Europa, utilizarea sării de către cetățeni este interzisă prin reglementări locale, iar nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni consistente. Autoritățile atrag atenția că există diferențe importante între localități, iar protecția mediului și a infrastructurii stă la baza acestor restricții.

Sarea nu este permisă peste tot, deși accesul sigur este o obligație legală

În ultimii ani, mai multe administrații locale au introdus reguli care limitează sau interzic complet folosirea sării antiderapante de către persoane fizice. Această situație generează confuzie în rândul populației, mai ales atunci când există obligația de a menține căile de acces practicabile în fața locuințelor.

Deși mulți consideră sarea o soluție rapidă și eficientă împotriva gheții, autoritățile subliniază că impactul negativ asupra solului, vegetației și infrastructurii este semnificativ. Astfel, tot mai multe municipalități au decis să introducă restricții clare.

Interdicții totale în marile orașe și lipsa unei reguli naționale uniforme

În centre urbane precum Hamburg, München și Berlin, cetățenii nu au voie să folosească sare pentru deszăpezire, fiind permise doar materiale alternative. Situații similare există și în anumite orașe din Renania de Nord–Westfalia.

În Germania nu există un cadru unitar la nivel federal, motiv pentru care cetățenii trebuie să consulte regulamentele locale pentru a evita sancțiuni.

„Necunoașterea legii nu te protejează de amendă”, avertizează autoritățile, subliniind faptul că responsabilitatea informării revine fiecărui locuitor.

Amenzi ridicate și consecințe grave asupra mediului

Excepțiile de la interdicție sunt rare și se aplică doar în situații extreme precum poleiul sever, ploaia înghețată sau perioadele prelungite cu temperaturi sub zero grade. În afara acestor cazuri, persoanele fizice care folosesc sare pot primi amenzi ce pot ajunge până la 10.000 de euro.

Sancțiunile sunt justificate prin efectul nociv al sării utilizate necorespunzător. Pentru a fi eficientă, aceasta necesită condiții precise, însă în practică este adesea împrăștiată în cantități mari și fără control. Deși compusă în principal din clorură de sodiu, o substanță considerată inertă în cantități reduse, folosirea excesivă dăunează grav mediului.

Sarea ajunge în sol și în pânza freatică, afectând plantele, care își pierd capacitatea de a absorbi apă și nutrienți. În cazul arborilor, acest proces poate duce la uscarea rădăcinilor și chiar la prăbușirea lor în timp. Totodată, lacurile și râurile se confruntă cu poluare suplimentară, iar animalele domestice suferă din cauza iritațiilor provocate de sare asupra labelor.

Autoritățile atrag atenția că și soluțiile improvizate, precum apa cu sare sau zeama de murături, sunt interzise în multe localități.

Materiale alternative recomandate de autorități

În locul sării, multe orașe recomandă așa-numitele materiale antiderapante necorozive, cum ar fi nisipul, granulele minerale, cenușa, calcarul sau argila. Aceste materiale nu topesc gheața, ci îmbunătățesc aderența, fiind considerate mult mai prietenoase cu mediul.

Există și produse certificate cu eticheta ecologică „Der Blaue Engel”, care confirmă un impact redus asupra mediului. În plus, aceste materiale pot fi colectate la finalul sezonului rece și reutilizate.

În unele zone se utilizează și pietrișul fin, însă și acesta prezintă dezavantaje. Deși reduce riscul de alunecare, devine rapid ineficient în condiții meteo variabile și, odată contaminat cu metale grele sau particule de cauciuc provenite de la anvelope, materialul rezultat devine deșeu special, ceea ce implică proceduri costisitoare de eliminare.