Interdicție pentru păcănele. Sălile de jocuri, eliminate? În ce oraș din România se pregătește măsura
SURSA FOTO: Dreamstime - pacanele, jocuri de noroc
Sălile de păcănele ar putea fi interzise în orașul Bragadiru, județul Ilfov, în urma unor proiecte de hotărâre depuse de consilieri locali PNL, USR și PMP. Decizia ar urma să fie discutată și votată în ședința Consiliului Local programată joi, 26 martie. Inițiativele vin într-un context mai larg de dezbatere privind limitarea jocurilor de noroc la nivel local și în București.
Proiectele privind păcănelele din Bragadiru propun eliminarea completă a sălilor de jocuri
Păcănelele se află în centrul unor inițiative legislative locale care vizează eliminarea totală a acestor activități de pe raza orașului Bragadiru, prin trei proiecte distincte, dar similare în conținut, depuse de consilieri din partea PNL, USR și PMP.
Documentele prevăd că, în cazul în care vor fi adoptate, pe teritoriul orașului nu vor mai putea funcționa săli de jocuri de tip slot-machine, agenții de pariuri, cazinouri, cluburi de poker sau săli de bingo. Măsura ar reprezenta o interdicție generală asupra industriei jocurilor de noroc la nivel local, scriu cei de la Buletin de București.
Diferențele dintre cele trei proiecte sunt minime, însă există nuanțe în ceea ce privește termenul de aplicare pentru operatorii care funcționează deja. În timp ce inițiativele PNL și USR permit continuarea activității până la expirarea autorizațiilor existente, proiectul PMP prevede un termen de 60 de zile pentru încetarea activității.
În plus, primăria ar urma să nu mai inițieze și nici să continue proceduri de autorizare pentru operatorii de jocuri de noroc, iar cererile depuse pentru obținerea autorizației locale de funcționare vor fi respinse ca inadmisibile, în baza noii hotărâri.
Inițiatorii își fundamentează demersul pe prevederile unei ordonanțe guvernamentale recente, care oferă autorităților locale competențe extinse în reglementarea și autorizarea acestor activități.
Inițiative similare privind păcănelele apar și în București, dar nu toate au fost adoptate
Păcănelele au devenit un subiect de interes și la nivelul Capitalei, unde inițiativele de interzicere sau limitare a acestora au fost deja testate în anumite sectoare.
În Sectorul 3, Consiliul Local a adoptat pe 11 martie o hotărâre prin care sălile de jocuri de noroc au fost interzise. Proiectul a fost inițiat de consilieri USR și a fost justificat prin nevoia de reducere a riscurilor asociate consumului de jocuri de noroc.
La nivelul întregului București, un proiect similar depus pe 2 martie nu a mai ajuns să fie votat în ședința Consiliului General, din cauza lipsei de cvorum. Inițiatorii au făcut apel public pentru susținerea măsurii, argumentând necesitatea protejării populației și a generațiilor tinere.
„Astfel încât Capitala să devină un oraș care pune pe primul loc binele oamenilor și protecția generațiilor viitoare”, au transmis reprezentanții USR în apelul adresat autorităților locale.
Specialiștii avertizează că interzicerea păcănelelor poate muta fenomenul în alte zone
Deși măsurile de interzicere a păcănelelor sunt promovate ca soluții pentru reducerea impactului social al jocurilor de noroc, unii specialiști atrag atenția asupra efectelor secundare posibile.
Criminologul Vlad Zaha a explicat că interdicțiile totale nu duc automat la reducerea fenomenului, ci pot genera migrarea acestuia către alte forme sau spații.
„Există trei fenomene sesizate în momentul în care are loc o interdicție totală: mutatul în online, mutatul în zona jocurilor de noroc organizate ilegal/clandestin, și mutatul către alte orașe unde sălile de jocuri de noroc sunt permise. Referitor la zona online, cei mai mari organizatori de jocuri de noroc din România au oricum deja venituri și profituri de peste trei ori mai mari în online decât în spațiile fizice.
Cu alte cuvinte, o interzicere totală în orașe ar lua din start, pe de o parte, doar în jur de un sfert din veniturile caselor de pariuri & jocuri de noroc, și pe de altă parte, „pierderea” se va amortiza cel mai probabil aproape total prin faptul că oamenii vor tranziționa, din păcate, către mediul online, mai ales din cauză că reclamele la jocuri de noroc sunt păstrate și statul nu are planuri și programe reale, extinse, de prevenire, suport, reducerea riscurilor jucătorilor deja existenți, tratament pentru jucătorii problematici sau reglementare a zonei online”, a explicat Zaha.
În ceea ce privește riscul dezvoltării unor activități ilegale, specialistul a subliniat că fenomenul jocurilor clandestine este deja prezent, dar adesea ignorat în dezbaterea publică.
„Este o realitate pe care valul de primării medii și mari care s-au avântat spre acest demers nu îl recunoaște”, a mai precizat criminologul.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





