Inteligența artificială schimbă profesiile: riscul invizibil observat în noile cercetări

Dependența de instrumentele bazate pe inteligență artificială este asociată cu o posibilă diminuare a competențelor în rândul unor profesioniști, potrivit unor studii publicate de revista Nature.

Semnal de alarmă din studii recente: cât de mult ne afectează AI-ul competențele

Fenomenul este analizat în contexte precum medicina și programarea, unde tot mai mulți specialiști integrează sisteme automatizate în activitatea zilnică. În acest context, apare întrebarea dacă abilitățile dobândite în ani de practică pot fi afectate treptat de utilizarea constantă a acestor tehnologii.

Un sondaj realizat în rândul personalului medical din Statele Unite indică faptul că 70% dintre asistente și 77% dintre medici își exprimă îngrijorarea că ar putea pierde competențe din cauza dependenței de sistemele AI.  Specialiștii discută deja despre posibile mecanisme prin care expertiza umană ar putea fi menținută într-un mediu profesional tot mai digitalizat.

„Simplul fapt că știm că acest fenomen există ar trebui să ne determine să reflectăm asupra abilităților pe care vrem să le păstrăm și asupra celor pe care suntem dispuși să le delegăm inteligenței artificiale”, afirmă Kevin Crowston, specialist în știința informației la Universitatea Syracuse din New York.

Semnale din medicină: variații de performanță după introducerea AI

Un studiu realizat în Polonia pe medici specializați în endoscopie a analizat impactul unui sistem de inteligență artificială utilizat pentru detectarea adenoamelor în timpul colonoscopiilor. Medicii implicați aveau experiență extinsă, fiecare efectuând cel puțin 2.000 de proceduri de-a lungul carierei.

Sistemul AI era activ în anumite zile și indisponibil în altele, permițând compararea rezultatelor cu și fără asistență tehnologică. După introducerea instrumentului, rata de detectare a adenoamelor în procedurile realizate fără sprijin AI a scăzut de la 28,4% la 22,4%, în decurs de trei luni. Autorii studiului, publicat într-o revistă medicală de specialitate, consideră că rezultatele sugerează o posibilă diminuare a performanței în absența instrumentului automatizat.

Cercetătorii notează că expunerea continuă la astfel de sisteme ar putea influența nivelul de concentrare și responsabilitate al medicilor atunci când lucrează fără suport tehnologic. Yuichi Mori, unul dintre autorii cercetării, subliniază că sunt necesare investigații suplimentare și atrage atenția asupra lipsei unor soluții clare pentru prevenirea pierderii competențelor.

„Nu există încă o soluție consacrată împotriva pierderii competențelor. Ar trebui să fie unul dintre cele mai importante subiecte de cercetare ale următorului deceniu”, afirmă Yuichi Mori.

Rezultate în programare: diferențe de învățare între utilizatori AI și non-AI

O analiză realizată de compania Anthropic pe un eșantion de 52 de ingineri software a investigat modul în care utilizarea asistenților AI influențează procesul de învățare. Participanții au rezolvat aceeași sarcină de programare, având acces la resurse online și documentație tehnică, însă jumătate dintre ei au fost încurajați să folosească un asistent bazat pe inteligență artificială.

Ulterior, toți participanții au susținut un test pentru evaluarea nivelului de înțelegere. Cei care au folosit AI au obținut un scor mediu de 50%, în timp ce grupul care nu a utilizat astfel de instrumente a înregistrat 67%. Diferențele au fost mai evidente la întrebările care vizau identificarea și corectarea erorilor de cod, indicând o posibilă limitare în înțelegerea profundă a conceptelor.

Kevin Crowston consideră că aceste rezultate sunt relevante mai ales pentru studenți și pentru cei aflați la început de carieră. „Avem acum o situație ciudată în care performanța și învățarea se separă. Oamenii pot obține rezultate foarte bune deoarece împrumută competențele AI-ului, însă nu și le dezvoltă pe ale lor”, explică cercetătorul.

Automatizarea proceselor cognitive și riscul externalizării gândirii

Fenomenul de externalizare a abilităților către tehnologie nu este nou, însă cercetătorii atrag atenția că inteligența artificială generativă marchează un prag diferit, prin automatizarea unor procese cognitive complexe precum interpretarea și analiza informațiilor. Exemple anterioare, precum sistemele GPS, au influențat deja capacitatea oamenilor de orientare independentă.

Tapani Rinta-Kahila, cercetător la Universitatea Queensland din Australia, a analizat în 2018 modul în care utilizarea îndelungată a unui sistem automatizat de contabilitate a influențat angajații din domeniu. După eliminarea instrumentului, o parte dintre aceștia au avut dificultăți în reluarea unor sarcini de rutină, ceea ce sugerează o posibilă dependență funcțională de tehnologie.

El estimează că efecte similare ar putea apărea în mai multe profesii bazate pe cunoaștere, inclusiv programare, contabilitate sau drept. „Generațiile viitoare de programatori s-ar putea să nu mai înțeleagă foarte bine fundamentele programării dacă nu acumulează experiență practică directă. Același lucru se poate întâmpla în contabilitate, drept și multe alte profesii”, avertizează cercetătorul.

Specialiștii citați în analiză recomandă utilizatorilor să mențină un echilibru între utilizarea instrumentelor AI și implicarea activă în procesul de gândire, inclusiv prin verificarea rezultatelor și înțelegerea limitelor acestor sisteme. „Oamenii trebuie să găsească un echilibru între utilizarea inteligenței artificiale și păstrarea vigilenței intelectuale”, afirmă Rinta-Kahila.