Noile reguli UE care vor schimba internetul: cum va fi marcat conținutul generat de inteligența artificială

Uniunea Europeană introduce noi reguli privind transparența în domeniul inteligenței artificiale, cu impact direct asupra modului în care utilizatorii vor percepe conținutul din mediul online. Noile cerințe vizează etichetarea materialelor generate de sisteme AI, inclusiv imagini și videoclipuri, prin marcaje vizibile sau filigrane.

 Cum va fi identificat conținutul AI în Europa: noile reguli care intră în vigoare în UE

Măsurile fac parte dintr-un cadru legislativ bazat pe evaluarea riscurilor și se aplică dezvoltatorilor de tehnologii precum ChatGPT. În același timp, utilizatorii sunt vizați de obligația de a „dezvăluie” atunci când folosesc inteligența artificială pentru realizarea unui „deepfake”.

Comisia Europeană a publicat un „cod de practică” pentru transparența în domeniul inteligenței artificiale, elaborat cu sprijinul experților independenți și al reprezentanților din industrie și societatea civilă.

Documentul are rolul de a consolida Legea privind inteligența artificială, oferind orientări detaliate pentru aplicarea regulilor existente. Companiile pot adera voluntar la aceste măsuri pentru a demonstra conformarea. Pentru dezvoltatorii de sisteme AI, una dintre principalele cerințe este integrarea unei semnături invizibile în conținutul generat, indiferent că este vorba despre text, audio, imagini sau video.

Normele vor deveni aplicabile începând cu 2 august

Textul generat automat ridică însă dificultăți specifice, deoarece este mai greu de marcat prin metode tehnice standard. Situația este mai evidentă în cazul fragmentelor scurte de conținut, unde aplicarea unui filigran devine problematică.

Din acest motiv, documentul prevede excepții pentru textele sub 200 de token-uri, urmând ca pragul să poată fi modificat ulterior. Normele vor deveni aplicabile începând cu 2 august pentru noile sisteme AI, în timp ce modelele existente vor avea un termen suplimentar de adaptare.

Noile reguli prevăd și existența unor mecanisme prin care publicul poate verifica dacă un conținut a fost generat de inteligența artificială. Companiile au libertatea de a decide modul de implementare, fie prin aplicații dedicate, fie prin instrumente online sau specificații puse la dispoziția terților. Unele platforme au deja funcții similare, precum Gemini de la Google, care poate identifica materiale generate de propriile sale modele AI. OpenAI oferă, de asemenea, instrumente de verificare pentru imagini.

Reguli pentru deepfake-uri și riscuri de manipulare

Reglementările urmăresc creșterea gradului de transparență în mediul digital, fără a impune o singură soluție tehnică universală. Astfel, fiecare companie poate adapta mecanismele în funcție de propriile sisteme și infrastructuri existente. Obiectivul principal rămâne însă asigurarea unei trasabilități clare a conținutului generat artificial.

O componentă distinctă a legislației vizează conținutul de tip „deepfake”, creat pentru a imita persoane reale. Exemplele includ materiale video sau audio în care figuri publice par să susțină produse sau mesaje politice care nu le aparțin. Astfel de situații au fost deja semnalate în spațiul public, inclusiv cazuri de apeluri telefonice generate artificial care au încercat să influențeze alegători.

În aceste cazuri, regula prevede ca materialele să fie însoțite de avertismente clare, formulate „în limbaj natural simplu și clar”. Alternativ, poate fi utilizat un marcaj audio de tip „earcon”, cu condiția ca semnificația acestuia să fie explicată publicului.

Implementare graduală și aplicare la nivel european

În cazul imaginilor și videoclipurilor, identificarea se face printr-o pictogramă cu mențiunea „AI”, adaptată în funcție de limbile utilizate la nivel național în statele membre.

Deși aplicarea măsurilor depinde de aderarea voluntară la codul de practică, companiile de tehnologie vor fi obligate să respecte Legea privind inteligența artificială. Până în prezent, marile companii din domeniu nu au confirmat oficial semnarea documentului, deși unele au anunțat intenții de analiză.

În practică, standardele impuse de autoritățile europene vor determina adoptarea unor soluții similare celor prevăzute în cod. În acest context, etichetarea conținutului generat de AI și marcarea deepfake-urilor sunt așteptate să devină practici generalizate în spațiul digital european.