Cum interacționează copiii cu inteligența artificială și ce riscuri implică

Un raport recent al organizației non-profit Common Sense Media evidențiază amploarea utilizării inteligenței artificiale în rândul copiilor și adolescenților, odată cu creșterea accesului la chatbot-uri și instrumente capabile să sintetizeze informații. Datele indică faptul că aceste tehnologii au devenit parte din rutina zilnică a multor minori.

29% dintre adolescenți folosesc AI zilnic – ce ar trebui să știe părinții

Potrivit studiului intitulat „Utilizarea inteligenței artificiale de către preadolescenti și adolescenți”, 81% dintre copiii cu vârste între 9 și 12 ani spun că interacționează cu inteligența artificială. Procentul urcă la 89% în cazul celor cu vârste între 13 și 15 ani și ajunge la 92% la adolescenții de 16–17 ani.

Raportul arată și că 29% dintre tinerii cu vârste între 13 și 17 ani folosesc aceste instrumente zilnic, ceea ce sugerează o integrare constantă în activitățile lor. În acest context, utilizarea inteligenței artificiale nu mai este una ocazională, ci devine o practică frecventă pentru o parte semnificativă dintre utilizatori.

Michael Robb, șeful departamentului de cercetare de la Common Sense Media, descrie fenomenul drept unul deja consolidat în viața cotidiană a copiilor: „Este în mod clar deja o parte foarte importantă a copilăriei”.

Motivele pentru care copiii apelează la inteligența artificială

Datele colectate arată că minorii folosesc aceste instrumente pentru o gamă variată de nevoi. Printre acestea se numără solicitarea de sfaturi pentru decizii viitoare, exersarea interacțiunilor sociale sau discuțiile despre emoții și probleme personale.

Un aspect relevant este că 57% dintre copiii cu vârste între 9 și 17 ani afirmă că au utilizat inteligența artificială pentru informații sau recomandări legate de sănătatea ori corpul lor. Această categorie include întrebări despre aspect, fitness sau rutine de îngrijire personală. Un raport OpenAI din septembrie 2025, intitulat „Cum folosesc oamenii ChatGPT”, oferă exemple de întrebări adresate frecvent sistemelor AI, precum:

• „Cum să-mi modelez sprâncenele”,
• „Care este cea mai bună rutină de îngrijire a pielii pentru tenul gras?” 
• „Cum îmi pot îmbunătăți condiția cardio?”.

Specialiștii explică faptul că accesibilitatea ridicată și anonimatul contribuie la această tendință. Robb subliniază că există și o componentă de interacțiune atractivă, iar sistemele pot influența subtil răspunsurile prin formulări care confirmă așteptările utilizatorilor.

Disconfortul social și alegerea spațiului digital

Pe lângă accesibilitate, factorii emoționali joacă un rol important. Mulți copii evită să adreseze întrebări sensibile adulților din dorința de a nu se simți expuși sau judecați.

Michael Robb explică această tendință printr-un comportament natural al vârstei: „Există un instinct foarte natural la unii copii de a vrea să evite jena” și de a nu se expune în fața părinților sau altor persoane apropiate.

În același timp, inteligența artificială este percepută ca un spațiu lipsit de presiune socială, unde întrebările intime pot fi formulate fără teamă de reacții imediate. Această caracteristică diferențiază semnificativ interacțiunea digitală de cea umană.

Specialiștii atrag atenția că, deși 73% dintre copii declară că ar apela mai întâi la un adult de încredere, există situații în care AI devine prima opțiune, ceea ce poate influența modul în care se formează obiceiurile de căutare a informației.

Limitele tehnologiei și rolul relațiilor umane

O parte dintre experți avertizează că inteligența artificială poate transmite un sentiment de siguranță excesivă, deoarece răspunsurile sunt formulate cu un grad ridicat de încredere, chiar și atunci când pot fi incorecte.

Michael Robb atrage atenția că minorii nu disting întotdeauna între informațiile corecte și cele eronate și pot ajunge să fie induși în eroare. Această caracteristică ridică întrebări legate de modul în care informația este procesată și interpretată. Psihiatrul pediatric Suzan Song subliniază că dependența exclusivă de tehnologie poate limita dezvoltarea emoțională și socială. Ea afirmă:

„Acest lucru este îngrijorător, deoarece inteligența artificială nu poate oferi genul de conexiune de care copiii au nevoie pentru a se dezvolta”, a declarat Suzan Song.

Song explică și că interacțiunile umane, chiar și atunci când sunt dificile sau inconfortabile, contribuie la formarea identității. Relațiile reale implică tensiuni și diferențe de opinie, elemente considerate esențiale în procesul de maturizare.

Discuțiile dintre părinți și copii despre utilizarea AI

Unele companii au introdus măsuri de siguranță pentru utilizarea inteligenței artificiale de către minori, inclusiv control parental și filtre pentru conținut sensibil. Aceste instrumente sunt gândite pentru a limita expunerea la informații nepotrivite.

Specialiștii recomandă însă și implicarea activă a părinților în discuțiile despre utilizarea tehnologiei. Dialogul deschis este considerat un element central în înțelegerea modului în care copiii folosesc aceste instrumente.

Robb și Song sugerează întrebări simple, precum „Cum folosiți IA? Ce vedeți? Care credeți că sunt cele mai bune utilizări?”, pentru a încuraja reflecția asupra modului de interacțiune cu tehnologia.

De asemenea, sunt recomandate întrebări de tipul „Te-ai gândit să întrebi mai întâi o persoană, de ce sau de ce nu?” sau „La cine ai fi apelat dacă i-ai fi adresat o persoană din viața ta această întrebare?”.

Suzan Song subliniază importanța reamintirii faptului că interacțiunea cu tehnologia nu înlocuiește relațiile umane: „Acest lucru le „reamintește copiilor că nu sunt singuri cu inteligența artificială” și că sunt integrați într-un sistem de relații care contribuie la dezvoltarea lor socială.