Inflația urcă din nou. BNR avertizează asupra efectelor creșterii taxelor și a încetinirii economiei

Banca Națională a României a publicat joi cel mai recent raport privind inflația, indicând o accelerare a creșterii prețurilor după modificările fiscale intrate în vigoare la 1 august. Conform documentului, inflația a ajuns aproape de pragul de 10%, fiind influențată în principal de majorarea TVA-ului și a accizelor.

Creșterea prețurilor, efect direct al modificărilor fiscale

Raportul Băncii Naționale arată că valul de scumpiri început în august este strâns legat de măsurile fiscale adoptate în vară.

„Rata anuală a inflației a continuat să urce în luna august, până la 9,85 la sută, în principal ca urmare a implementării modificărilor fiscale în vigoare de la începutul lunii”, precizează instituția.

BNR explică faptul că majorarea cotelor TVA și a accizelor a avut un efect imediat asupra pieței, determinând scumpiri la nivelul celor mai multe bunuri și servicii care intră în coșul de consum. Practic, prețurile s-au ajustat rapid, reflectând noile costuri fiscale.

Potrivit calculelor prezentate în raport, aproximativ 85% din creșterea taxelor indirecte s-a transferat deja în prețurile finale plătite de consumatori, ceea ce a adăugat aproape două puncte procentuale la rata generală a inflației. Această evoluție indică o reacție rapidă a pieței la măsurile guvernamentale, dar și o presiune suplimentară asupra gospodăriilor.

În același timp, Banca Națională subliniază că inflația de bază – adică acea componentă care exclude energia, alimentele și alte prețuri volatile – a crescut la 7,9%. Este un semnal că scumpirile nu sunt doar conjuncturale, ci și rezultatul unor factori interni, precum costurile salariale ridicate, chiriile și serviciile.

În raport se menționează că această tendință reflectă „transferul în prețuri al creșterii taxelor indirecte și menținerea costurilor interne ridicate, inclusiv cele salariale”.

Economia dă semne de slăbiciune, pe fondul reducerii consumului

Evoluția prețurilor nu este singura preocupare a băncii centrale. BNR atrage atenția că, în paralel cu inflația ridicată, activitatea economică a început să încetinească vizibil. În luna august, producția industrială a scăzut cu 2% față de iulie, fiind a patra lună consecutivă de declin.

Consumatorii resimt tot mai puternic scumpirile, iar acest lucru se reflectă în comportamentul de cumpărare. Datele raportului arată că volumul consumului populației s-a redus cu aproape 4% în termeni reali, în condițiile în care salariul net real a fost cu 5% mai mic comparativ cu aceeași lună din 2024.

Chiar și în acest context, costurile pentru firme continuă să crească. În sectorul privat, salariile au fost, în medie, cu 8,6% mai mari decât în august anul trecut, în timp ce în sectorul public s-au menținut aproape neschimbate. Acest decalaj alimentează în continuare presiunile inflaționiste, deoarece companiile sunt nevoite să transfere în prețuri cheltuielile mai mari cu forța de muncă.

Dobânzile rămân ridicate pentru a tempera inflația

Banca Națională a decis să păstreze dobânda-cheie la 6,5%, însă avertizează că prețurile ar putea continua să crească în lunile următoare. Principalele cauze sunt costurile tot mai mari din economie – de la salarii până la cheltuielile de producție –, care se reflectă treptat în prețurile bunurilor și serviciilor.

Estimările actualizate ale instituției sunt prudente. BNR se așteaptă ca inflația să atingă un vârf de 9,2% în septembrie și să scadă doar ușor până la 8,8% la sfârșitul anului. Este o valoare aproape dublă față de proiecția anterioară, care indica 4,6%. Pe termen mai lung, revenirea spre ținta de 2,5% este anticipată abia la finalul anului 2026.

Pentru a limita efectele scumpirilor, banca centrală anunță că va menține o politică monetară prudentă. În termeni simpli, dobânzile vor rămâne suficient de ridicate pentru a tempera cererea din economie. Când creditarea devine mai costisitoare, persoanele și companiile împrumută mai puțin, consumul scade, iar ritmul de creștere a prețurilor se reduce.

Fondurile europene, o resursă folosită insuficient

În capitolul dedicat finanțărilor externe, raportul BNR atrage atenția asupra ritmului lent de absorbție a fondurilor europene. Potrivit instituției, dificultățile administrative și întârzierile din implementarea proiectelor reprezintă un risc important pentru economie.

Oficialii BNR consideră că o utilizare mai eficientă a acestor resurse ar putea sprijini investițiile și crearea de locuri de muncă stabile, contribuind la atenuarea efectelor măsurilor fiscale restrictive. Documentul subliniază că absorbția accelerată a fondurilor europene este „crucială pentru relansarea investițiilor și pentru crearea de locuri de muncă durabile”.

Această perspectivă este esențială în contextul actual, în care investițiile publice pot compensa parțial scăderea consumului privat. Totodată, fondurile europene pot sprijini modernizarea infrastructurii și creșterea competitivității economiei românești.

Riscuri externe și presiuni asupra leului

BNR avertizează că, dincolo de provocările interne, mediul extern continuă să aducă riscuri semnificative. Raportul menționează conflictele armate, instabilitatea geopolitică și tensiunile comerciale globale drept factori care pot influența economia României.

„Incertitudini și riscuri însemnate la adresa economiei continuă să vină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar și ale tensiunilor comerciale globale”, se arată în document.

De asemenea, banca centrală notează o ușoară depreciere a leului față de euro, însă în limite considerate controlabile. Cu toate acestea, deficitul extern – diferența dintre importuri și exporturi – rămâne ridicat și este identificat ca una dintre vulnerabilitățile structurale ale economiei.

Potrivit BNR, reducerea acestui deficit și menținerea stabilității cursului de schimb sunt esențiale pentru a proteja economia de șocuri suplimentare și pentru a restabili treptat echilibrul macroeconomic.