Inflația revine în forță în marile economii din UE. BCE se pregătește de noi majorări de dobândă. România, printre campioanele scumpirilor

Inflația accelerează din nou în marile economii europene, alimentată de scumpirile la energie și de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Datele publicate pentru luna mai cresc presiunea asupra Băncii Centrale Europene pentru noi majorări de dobândă, în timp ce România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană.

Inflația este din nou în creștere în marile economii ale UE

Inflația a revenit pe un trend ascendent în cele mai mari economii ale Uniunii Europene, iar noile date publicate pentru luna mai întăresc așteptările privind o nouă majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE), la ședința programată pe 11 iunie.

Creșterea prețurilor la energie, în special la gaze naturale și combustibili, continuă să pună presiune pe consumatori și pe economiile europene, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu și riscurile legate de aprovizionare alimentează temerile privind persistența inflației.

Franța, Italia și Spania au raportat accelerări ale inflației în luna mai, în timp ce Germania a oferit singurul semnal de temperare dintre marile economii europene. Chiar și acolo însă, inflația de bază – indicator urmărit atent de BCE – a continuat să crească, semn că presiunile din economie rămân ridicate, transmite Euronews.com.

Datele vin într-un moment sensibil pentru BCE, care încearcă să găsească echilibrul dintre susținerea economiei și combaterea unui nou val de scumpiri.

Franța a înregistrat cea mai ridicată inflație din ultimul an

În Franța, rata armonizată a inflației (HICP), indicatorul folosit pentru comparațiile la nivelul zonei euro, a urcat la 2,8% în luna mai, potrivit estimărilor preliminare publicate de institutul național de statistică INSEE. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din februarie 2024 și o creștere puternică față de februarie 2026, când inflația era de doar 1,1%.

Principalul factor care a împins prețurile în sus a fost energia, mai ales gazele naturale, care au rămas mult peste nivelurile de anul trecut. Comparativ cu aprilie, prețurile au crescut cu doar 0,1%, ceea ce arată o ușoară calmare a ritmului lunar, însă fără a schimba tendința generală de accelerare.

Economiștii consideră că revenirea inflației în Franța reprezintă un semnal important pentru BCE, mai ales că economia franceză este una dintre cele mai mari din zona euro.

Italia și Spania au raportat noi creșteri ale prețurilor

Și Italia a venit cu date peste așteptările pieței. Potrivit institutului italian de statistică ISTAT, inflația armonizată a crescut la 3,3% în mai, față de 2,8% în aprilie și peste estimarea de 3,2% anticipată de analiști.

Creșterile au fost vizibile atât la bunuri, cât și la servicii. Inflația bunurilor a urcat la 3,5%, de la 3,1%, iar cea a serviciilor la 2,8%, de la 2,4%. În același timp, inflația de bază, care exclude prețurile volatile la energie și alimente, a crescut la 1,8%.

Acest lucru sugerează că șocul energetic începe să se transmită și către alte categorii de produse și servicii, ceea ce îngrijorează BCE, deoarece poate duce la o inflație mai persistentă.

În Spania, rata anuală a inflației armonizate a ajuns la 3,6% în luna mai, ușor peste nivelul de 3,5% din aprilie. Institutul de statistică spaniol a indicat sectorul transporturilor drept unul dintre principalii factori ai scumpirilor, pe fondul prețurilor ridicate la combustibili.

Creșterea costurilor la carburanți este pusă în legătură cu tensiunile geopolitice și cu războiul din Iran, care continuă să afecteze piețele energetice și lanțurile de aprovizionare.

Germania a oferit singura veste bună, dar presiunile persistă

În contrast cu celelalte mari economii europene, Germania a raportat o scădere a inflației generale. Estimarea preliminară arată că rata HICP a coborât la 2,6% în mai, de la 2,9% în aprilie, sub așteptările pieței care mizau pe 2,8%.

Este singura dintre cele patru mari economii europene unde inflația generală a încetinit în această lună. Cu toate acestea, inflația de bază a crescut la 2,5%, de la 2,3% în aprilie, ceea ce arată că presiunile din economie nu au dispărut.

Pentru BCE, datele din Germania oferă doar un confort limitat, deoarece indicatorii care reflectă tendințele de fond continuă să meargă într-o direcție nedorită.

BCE transmite că este pregătită să intervină

Toate aceste date apar înaintea ședinței de politică monetară a BCE din 11 iunie, unde piețele se așteaptă aproape în unanimitate la o nouă majorare de dobândă de 25 de puncte de bază.

Minutele ședinței BCE din aprilie, publicate joi, au arătat că în interiorul Consiliului Guvernatorilor există o dezbatere tot mai dură privind necesitatea unor măsuri ferme împotriva inflației.

Mai mulți membri ai Consiliului au transmis că decizia de a menține dobânzile neschimbate în aprilie a fost una la limită și că „nu s-ar fi opus unei majorări a dobânzilor în cadrul ședinței actuale, dacă această opțiune ar fi fost pusă pe masă”.

În raportul său privind stabilitatea financiară, BCE a avertizat că „un scenariu de creștere economică semnificativ mai slabă, asociată cu un șoc energetic mai persistent, ar putea declanșa o reevaluare a sustenabilității fiscale și o modificare de prețuri abruptă pe piețele obligațiunilor suverane”.

Piețele financiare estimează acum nu doar o majorare în iunie, ci încă două creșteri de dobândă până în septembrie și o probabilitate de 92% pentru încă o majorare înainte de finalul anului.

Fabio Panetta, guvernatorul Băncii Italiei și membru al Consiliului Guvernatorilor BCE, a adoptat și el un ton dur. Acesta a declarat că persistența războiului din Iran și riscurile privind aprovizionarea justifică o reacție din partea băncii centrale.

„Perspectivele pe termen mediu par să indice necesitatea unei recalibrări a politicii monetare pentru a contracara riscul unor tensiuni inflaționiste persistente”, a spus Fabio Panetta.

Totuși, oficialul BCE a precizat și că „rămâne esențial să nu fim legați de un traseu prestabilit”, sugerând că deciziile viitoare vor depinde de evoluția datelor economice.

Așteptările privind inflația pe termen scurt au crescut puternic

BCE urmărește atent și evoluția așteptărilor populației privind inflația. Potrivit sondajului realizat de banca centrală, anticipațiile privind inflația pe termen de un an au crescut la 4% în aprilie, de la 2,5% în martie.

În schimb, estimările privind inflația pe termen de cinci ani au crescut doar marginal, la 2,4%, de la 2,3%.

Această diferență este importantă pentru BCE, deoarece arată că populația vede un nou val de scumpiri pe termen scurt, însă încă există încredere că inflația va reveni aproape de ținta de 2% pe termen lung.

Banca centrală speră că o majorare limitată și bine comunicată a dobânzilor va fi suficientă pentru a ține sub control aceste așteptări și pentru a evita o spirală a prețurilor.

România rămâne printre statele cu cea mai mare inflație din UE

În timp ce marile economii europene discută despre inflații între 2% și 4%, România continuă să se confrunte cu niveluri mult mai ridicate ale scumpirilor.

Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică arată că rata anuală a inflației a crescut la 10,71% în aprilie, față de 9,87% în martie. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la servicii, unde prețurile au crescut cu 13,04%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,02%, iar alimentele cu 7,39%.

„Indicele prețurilor de consum în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,84%. Rata inflației de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%”, a transmis INS.

Instituția a precizat și că rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a fost de 9,5%.

BNR a revizuit recent în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%. Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că evoluția este influențată de contextul internațional și de tensiunile geopolitice.

„S-a amplificat ideea că Banca Națională prognozează creșterea inflației, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflația scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat că inflația ar putea continua să crească ușor în lunile mai și iunie, urmând să atingă aproximativ 11% în iulie, după care ar urma o scădere treptată spre zona de 6% în toamnă și aproximativ 5% la finalul anului.

„Este posibil ca și în Europa inflația să crească, nu neapărat la 5,5%. În sfârșit, s-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a transmis Mugur Isărescu.

BNR avertizează că prognozele actuale depind puternic de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de existența unei stabilități politice și guvernamentale în România.