BNR avertizează: corecția bugetară va accentua presiunile dezinflaționiste
Corecția bugetară începută în 2025 și care, cel mai probabil, va continua și în 2026 este de natură să genereze, în perspectivă, presiuni dezinflaționiste tot mai puternice, în special prin temperarea cererii agregate, potrivit evaluărilor Băncii Naționale a României (BNR).
Concluziile apar în raportul BNR privind deciziile de politică monetară de astăzi, 19 ianuarie, document care analizează evoluțiile recente din economie, inflație, piața muncii și sectorul financiar, precum și riscurile interne și externe care pot influența traiectoria macroeconomică a României în perioada următoare.
Consolidarea bugetară, factor dezinflaționist major, dar cu incertitudini pe termen mediu
Banca centrală arată că măsurile fiscal-bugetare suplimentare implementate la începutul anului 2026, în contextul corecției bugetare inițiate anul trecut, sunt de natură să intensifice presiunile dezinflaționiste provenite din factori fundamentali.
Principalul canal de transmitere este cel al cererii agregate, care se află deja sub presiune, pe fondul temperării consumului și al încetinirii activității economice. În același timp, aceste evoluții sunt de așteptat să contribuie la ajustarea în continuare a deficitului de cont curent, unul dintre dezechilibrele structurale ale economiei românești.
Totuși, BNR subliniază că persistă incertitudini importante legate de setul de măsuri care vor fi adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare dincolo de anul curent. Acestea sunt strâns legate de Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și de cerințele procedurii de deficit excesiv, ceea ce face ca predictibilitatea politicii fiscale să rămână un element sensibil în evaluările investitorilor și ale autorităților monetare.
Pe lângă factorii interni, banca centrală atrage atenția asupra riscurilor externe semnificative care pot afecta activitatea economică și, implicit, traiectoria inflației pe termen mediu.
Escaladarea conflictelor geopolitice, intensificarea tensiunilor comerciale la nivel global, precum și planurile de creștere a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele Uniunii Europene sunt menționate drept surse majore de incertitudine, cu potențial de a influența atât cererea externă, cât și prețurile materiilor prime.
Fondurile europene sunt esențiale în România pentru contrabalansarea efectelor restrictive
În acest context complex, BNR consideră esențială absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU. Aceste resurse sunt văzute ca un instrument-cheie pentru atenuarea parțială a efectelor contracționiste generate de consolidarea bugetară și de șocurile externe, dar și pentru susținerea investițiilor publice și private.
Banca centrală subliniază că fondurile europene pot juca un rol crucial în realizarea reformelor structurale necesare creșterii potențialului economic al României, inclusiv în domenii precum tranziția energetică, digitalizarea și modernizarea infrastructurii. În lipsa unei absorbții eficiente, riscul este ca ajustarea fiscală să aibă un impact mai sever asupra creșterii economice și asupra nivelului de trai.
De asemenea, conducerea BNR indică drept relevante deciziile de politică monetară adoptate de Banca Centrală Europeană și de Rezerva Federală a SUA, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune. Evoluțiile dobânzilor internaționale și ale fluxurilor de capital pot influența condițiile financiare interne, cursul de schimb și costurile de finanțare ale statului și sectorului privat.
Inflația, în ușoară scădere. Pesiunile de bază persistă
Datele recente arată că rata anuală a inflației s-a redus ușor în ultimele trei luni din 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie. Această evoluție a fost determinată în principal de scăderi semnificative ale dinamicii prețurilor la combustibili și la alte componente energetice, însă aceste efecte au fost în mare parte contrabalansate de accelerarea inflației de bază.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească în trimestrul al patrulea din 2025, urcând la 8,5% în decembrie, de la 8,1% în septembrie.
Potrivit BNR, această ascensiune reflectă influențe persistente din partea dinamicii costurilor salariale, nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare. La acestea s-au adăugat efectele cursului de schimb leu/euro și impactul indirect al scumpirii energiei electrice.
Inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, indicatorul utilizat la nivelul Uniunii Europene, s-a situat în decembrie 2025 la 8,6%, un nivel similar celui din septembrie. În același timp, rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 7,3% în decembrie, de la 6,1% în septembrie, iar rata medie anuală a inflației IAPC a urcat la 6,8%, de la 5,9% în aceeași perioadă.
Activitatea economică încetinește, cu evoluții mixte pe componente
Activitatea economică a înregistrat o contracție de 0,2% în trimestrul al treilea din 2025, după o creștere de 1,1% în trimestrul precedent, în termeni trimestriali. Această evoluție a condus la adâncirea deficitului de cerere agregată, într-un ritm apropiat de cel anticipat de prognozele anterioare ale băncii centrale.
În raport anual, însă, PIB-ul a consemnat un avans de 1,7% în trimestrul al treilea din 2025, față de 0,3% în trimestrul al doilea. Creșterea a fost susținută în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a trecut semnificativ în teritoriu pozitiv, după ce coborâse la valori marginal negative anterior. Consumul privat și-a accelerat ușor ritmul de creștere, iar exportul net a redevenit expansionist, pe fondul unei creșteri mai rapide a exporturilor comparativ cu importurile.
Ca urmare, deficitul comercial s-a contractat mai accentuat în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat să se reducă față de aceeași perioadă a anului precedent, deși într-un ritm mai lent, pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare.
Datele preliminare indică o stagnare a activității economice în trimestrul al patrulea din 2025, în linie cu previziunile anterioare. Evoluțiile au fost eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor economice.
Vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în raport cu anul precedent, producția industrială a continuat să se contracte, în timp ce sectorul construcțiilor a menținut o dinamică anuală de două cifre, chiar dacă ușor mai redusă.
Detalii despre piața muncii, cotațiile valutare și creditare
Pe piața muncii, efectivul salariaților a continuat să se reducă în lunile septembrie și octombrie 2025, în timp ce rata șomajului BIM a consemnat o ușoară scădere în intervalul octombrie-noiembrie, după ce atinsese o medie de 6,1% în trimestrul al treilea. Sondajele arată că intențiile de angajare pe termen foarte scurt au rămas la niveluri scăzute, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a restrâns.
În sectorul financiar, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să scadă gradual în ultimele luni din 2025, iar randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au atins minimele ultimelor 13–14 luni.
Cursul de schimb leu/euro a manifestat o tendință de creștere din a doua jumătate a lunii noiembrie, cu fluctuații mai pronunțate în decembrie, pe fondul modificărilor așteptărilor privind politica monetară a Fed și al evoluțiilor interne legate de consolidarea bugetară. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în decembrie.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să încetinească, coborând la 6,8% în noiembrie 2025, cu o temperare mai vizibilă a scăderii creditului în lei.
În acest context, Consiliul de administrație al BNR, reunit în ședința din 19 ianuarie 2026, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, precum și păstrarea neschimbată a ratelor facilităților de creditare și depozit și a nivelurilor rezervelor minime obligatorii, apreciind că actualul mix de politici este adecvat pentru atingerea obiectivului de stabilitate a prețurilor pe termen mediu.
