Guvernatorul Mugur Isărescu, prognoze economice pentru 2026
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat miercuri noul Raport trimestrial asupra inflației, într-o conferință de presă în care a detaliat evoluțiile recente ale prețurilor, modificările de prognoză și deciziile de politică monetară adoptate de banca centrală. Datele incluse în document sunt valabile până la 4 februarie și au fost analizate în cadrul Comitetului de politică monetară.
Guvernatorul a explicat că prognozele BNR iau în calcul exclusiv măsurile economice și fiscale deja adoptate oficial, nu și pe cele aflate în dezbatere. El a arătat că măsurile administrative, politice sau economice relevante pentru evoluția inflației sunt incluse doar dacă au fost aprobate formal.
În acest context, discuțiile privind eventualele decizii legate de plafonarea prețurilor la gaze după finalul lunii martie nu au fost introduse în actuala proiecție, motiv pentru care apare o ușoară creștere a prețului gazului în luna aprilie.
„Măsurile administrative, politice sau economice relevante pentru evoluția inflației sunt luate în considerare numai dacă sunt adoptate. De exemplu, discuțiile privind ce se va întâmpla la sfârșitul lunii martie cu plafonarea prețurilor la gaze nu au fost introduse în prognoză.
De aceea apare o ușoară creștere a prețului gazului în aprilie. Dacă vor fi adoptate măsuri, vom recalcula și vom reveni asupra prognozei”, a afirmat Mugur Isărescu.
Prognoze revizuite și explicații pentru diferențele față de estimările anterioare
Mugur Isărescu a răspuns criticilor potrivit cărora instituția ar fi estimat pentru 2025 o inflație de 5%, în timp ce nivelul efectiv a ajuns la 10%.
El a explicat că, la momentul elaborării acelei prognoze, nu era cunoscut pachetul de măsuri fiscale ce urma să fie implementat ulterior.
În opinia sa, banca centrală nu putea introduce în model un set de măsuri necunoscute, mai ales într-o perioadă complicată, marcată inclusiv de discuții privind introducerea unei cote progresive de impozitare. Ulterior, în lunile iulie-august, prognoza a fost revizuită pentru a reflecta noile realități fiscale.
„Nu aveam cum să introducem un pachet pe care nu îl cunoșteam. A fost o perioadă complicată, inclusiv cu discuții despre cota progresivă. Ulterior, în iulie-august, am revizuit prognoza”, a afirmat Isărescu.
Mugur Isărescu a arătat că rata inflației s-a temperat ușor în ultimele luni, iar introducerea indicelui armonizat al prețurilor de consum, comunicat la nivelul Uniunii Europene, indică un nivel cu aproape un punct procentual sub cel înregistrat în noiembrie.
Totuși, el a avertizat că analiza trebuie să țină cont de dinamica lunară, nu doar de indicatorii anuali.
Restrângerea consumului duce la scăderea inflației, dar e un proces „dureros”
Guvernatorul BNR a subliniat că unul dintre factorii importanți care contribuie la diminuarea inflației este restrângerea consumului, chiar dacă acest proces este unul „dureros”. Reducerea cererii agregate are efecte dezinflaționiste, însă implică o temperare a activității economice.
În același timp, presiunile inflaționiste continuă să provină din zona bunurilor nealimentare. Cel mai mare impact asupra inflației, estimat la aproximativ două puncte procentuale, este generat de liberalizarea pieței energiei. De asemenea, majorarea TVA și liberalizarea unor piețe au contribuit la accelerarea creșterii prețurilor.
Isărescu a explicat că, dacă sunt eliminate șocurile din iulie și august 2025, inflația lunară apare relativ stagnantă. În schimb, în termeni anuali, rata actualizată de 24% reprezintă o „cocoașă” statistică ce va rămâne în indicele anual până la ieșirea din baza de calcul.
El a apreciat că, pentru încă patru-cinci luni, România va putea fi considerată campioana inflației în Uniunea Europeană, din cauza acestui efect statistic, îndemnând la o analiză mai atentă a evoluțiilor lunare.
„Încă vreo patru-cinci luni veți putea spune că România este campioana inflației în UE, din cauza acestei cocoașe statistice”, a afirmat Isărescu.
De ce nu a fost majorată dobânda-cheie?
Întrebat de ce BNR nu a majorat rata dobânzii de politică monetară în contextul presiunilor inflaționiste, guvernatorul a explicat că politica monetară influențează cererea agregată, dar nu poate controla direct costurile sau șocurile administrative. El a arătat că, în vara anului trecut, prioritatea a fost corectarea deficitului bugetar și menținerea ratingului de țară.
Contextul a fost complicat de o criză politică declanșată în luna mai, după demisia premierului, care a generat ieșiri de capital și presiuni suplimentare asupra economiei. În acest cadru, economia a intrat într-o zonă de PIB negativ, iar o înăsprire suplimentară a politicii monetare ar fi riscat să împingă România într-o recesiune severă.
Isărescu a explicat că o apăsare excesivă pe „frâna” monetară ar fi redus mai rapid inflația, dar ar fi generat și o recesiune profundă.
„Dacă apeși prea tare pe frână, aduci inflația mai jos, dar vii și cu o recesiune de toată frumusețea. Nu este un simplu ‘balancing act’, viziunea este mai flexibilă”, a afirmat Mugur Isărescu.
Prognoza de inflație pentru 2026 a fost revizuită în sus, până la 3,9%
Guvernatorul a transmis un avertisment ferm cu privire la riscurile la adresa ratingului de țară, făcând referire la mesajele recente ale Fitch Ratings.
El a arătat că agenția a transmis clar că, dacă direcția actuală este menținută, ar putea exista o îmbunătățire spre vară-toamnă, însă o eventuală răzgândire ar putea duce rapid la pierderea statutului de BBB minus, ceea ce ar însemna pierderea accesului la piețele externe de finanțare.
„Ați văzut ce a zis Fitch. Continuați în direcția aceasta și, spre vară-toamnă, veți avea poate o îmbunătățire.
Vă răzgândiți, de la BBB minus nu mai e decât un pas… și apoi nu mai ai acces la piețe, la finanțare externă”, a punctat Mugur Isărescu.
Isărescu a amintit că România a mai trecut printr-o astfel de situație, când retrogradarea ratingului a dus la pierderea accesului la finanțare externă și la apelarea la sprijinul Fondul Monetar Internațional. Mesajul vine pe fondul preocupărilor legate de deficitul bugetar și de necesitatea menținerii stabilității macroeconomice.
Totodată, BNR a anunțat revizuirea în creștere a prognozei de inflație pentru finalul anului, la 3,9%, față de 3,7% cât estima anterior. Ajustarea reflectă noile evoluții interne și externe incluse în Raportul trimestrial asupra inflației.
Evoluția gap-ului PIB. Mugur Isărescu: Graficul acesta nu arată deloc bine
Guvernatorul a atras atenția și asupra deteriorării perspectivei economice, comentând un grafic referitor la evoluția gap-ului PIB, respectiv diferența dintre PIB-ul efectiv și cel potențial.
El a precizat că nu dorește să fie alarmist, dar că proiecția nu arată bine, întrucât deficitul de cerere este așteptat să se adâncească până în trimestrul IV 2026 și să se mențină ulterior la un nivel ridicat pe orizontul prognozei.
„Nu vreau să fiu alarmist, dar graficul acesta nu arată deloc bine”, a afirmat Isărescu, analizând proiecțiile respective.
Potrivit prezentării BNR, această evoluție este influențată în principal de măsurile de consolidare fiscală, al căror efect restrictiv se va accentua în 2026, pe fondul suprapunerii pachetelor adoptate. Impactul negativ ar urma să fie parțial atenuat de o absorbție ridicată a fondurilor europene prin programul „Next Generation EU”.
Banca centrală anticipează, de asemenea, efecte restrictive generate de cererea externă încă slabă, precum și de condițiile monetare reale, reflectând calibrarea prudentă a politicii monetare într-un context de volatilitate și inflație încă ridicată.
Traiectoria inflației până în 2027
Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat, în ședința de marți, Raportul asupra inflației – ediția februarie 2026, document ce încorporează cele mai recente date disponibile.
Potrivit prognozei, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în primul trimestru din 2026, urmând ca în trimestrul al doilea să consemneze o creștere, pe fondul efectelor de bază și al evoluției cotațiilor unor mărfuri.
La acestea se adaugă eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază, precum și efectele directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
BNR estimează însă că rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri majore pe partea ofertei.
Ulterior, inflația ar urma să descrească gradual, coborând din semestrul I 2027 în interiorul intervalului țintei, pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, în special a celor provenite din deficitul de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finalul anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.
