BNR estimează temperarea creșterii prețurilor până în 2027
Banca Națională a României (BNR) estimează că inflația va rămâne sub control în următorii doi ani, cu o scădere graduală a ratei anuale până în 2027.
Conform raportului publicat recent, rata inflației în România va fi de 3,9% la finalul anului 2026 și va coborî la 2,9% în decembrie 2027, indicând o tendință descendentă susținută de măsurile fiscale și ajustările anticipate în economia locală.
Evoluția inflației în România
În decembrie 2025, rata anuală a inflației a ajuns la 9,7%, influențată de eliminarea plafonului tarifelor la energia electrică și de creșterea impozitelor indirecte, care au contribuit cu 4,3 puncte procentuale la nivelul total. Excluzând aceste șocuri, inflația de bază era de 5,4%, un nivel mai aproape de valorile prognozate anterior.
Prognoza BNR indică o scădere graduală a inflației, cu o ușoară întrerupere în trimestrul 2 din 2026, urmată de revenirea pe traiectoria descendentă în trimestrele următoare. Această evoluție reflectă atât măsurile fiscale deja adoptate, cât și ajustarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu.
”În linii mari, traiectoria ratei anuale a inflaţiei IPC rămâne în concordanţă cu prognoza din raportul anterior: traiectorie descendentă, cu o întrerupere temporară în trimestrul 2 2026 şi o reducere amplă în trimestrul următor, determinate preponderent de efecte de bază. Rata anuală prognozată a inflaţiei IPC: 3,9% în decembrie 2026 (+0,2 puncte procentuale faţă de Raportul anterior); 2,9% în decembrie 2027. Traiectoria descendentă reflectă influenţele dezinflaţioniste persistente ale măsurilor fiscale deja adoptate, transmise prin comprimarea cererii agregate, precum şi ale ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, în special pe termen mediu”, arată datele BNR.
Factori de risc pentru inflația în România
BNR evidențiază mai mulți factori externi și interni care pot influența traiectoria inflației:
1. Factori externi
-
Tensiuni geopolitice și riscuri de noi conflicte.
-
Volatilitate pe piețele financiare globale, inclusiv fluctuații ale cursului euro-dolar.
-
Politica monetară a BCE și a Rezervei Federale a SUA.
-
Implementarea programului PNRR și a programului SAFE.
2. Prețurile materiilor prime
-
Creșterea costurilor energetice și alimentare.
-
Fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare.
-
Fenomene meteorologice extreme.
-
Costuri asociate tranziției către o economie verde.
3. Politică fiscală și decizii administrative
-
Persistența efectelor măsurilor fiscale adoptate în 2025.
-
Liberalizarea pieței gazelor naturale și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente.
-
Bugetul pentru 2026 și noile măsuri de sprijin economic.
4. Piața muncii
-
Capacitatea diferită a firmelor de a absorbi creșterile salariale fără a transfera costuri în prețuri.
-
Rigidități structurale și sectoriale în forța de muncă.
BNR subliniază că politica monetară a ținut cont de măsurile fiscale corective, evitând intervenții excesive care ar fi putut accentua contracția economică. Chiar și în contextul unei recesiuni tehnice în T3 și T4 2025, economia României a înregistrat o creștere anuală de 0,6%, comparativ cu 0,9% în 2024.
Atingerea limitei superioare a țintei pentru inflație este așteptată în trimestrul 1 2027, revenirea în interiorul intervalului țintit urmând să aibă loc în trimestrul 2 2027, ușor mai târziu decât se prognoza anterior.
