Reforma pensiilor magistraților în România
România face un pas istoric în reforma pensiilor speciale ale magistraților. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, declarând constituțional proiectul de lege al Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Această decizie deschide calea către implementarea unei reforme majore și accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ce prevede reforma pensiilor magistraților?
Legea adoptată introduce reguli clare pentru pensiile speciale ale magistraților:
-
Vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani.
-
Calculul pensiei se face în baza a 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu poate depăși 70% din ultima indemnizație netă.
-
Pensionarea anticipată este permisă doar după cel puțin 35 de ani de vechime, cu o penalizare de 2% pe an până la vârsta standard de 65 de ani.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat că este prima dată în istoria României când un guvern reușește reducerea pensiilor speciale ale magistraților și a promis acțiuni pentru a asigura plata integrală a celor 231 milioane de euro prevăzuți în PNRR.
România negociază fondurile europene
După promulgarea legii de către președintele Nicuşor Dan, oficialii români vor transmite către Comisia Europeană dovezile implementării reformei și vor solicita reanalizarea cererii de plată nr. 3. Deși termenul-limită din PNRR a fost depășit cu peste două luni, Guvernul promite eforturi diplomatice și administrative pentru a proteja fondurile europene.
„S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituţională tăierea pensiilor speciale ale magistraţilor.(…) Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă de Curtea Constituţională cu 6 voturi din 9.
E o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă şi un moment de cotitură în discuţia despre echitate şi sustenabilitate în sistemul de pensii din România.
În orele următoare voi avea discuţii cu oficialii europeni cu privire la această evoluţie a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea preşedintelui Nicuşor Dan, vom putea în sfârşit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3.
Chiar şi în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale şi informale, pentru a încerca să salvăm situaţia jalonului pensiilor speciale şi cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
CCR confirmă constituționalitatea legii
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că România marchează un moment istoric în lupta împotriva privilegiilor nejustificate prin decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a valida reforma pensiilor magistraților. Într-o postare pe Facebook, Abrudean a subliniat că legea pensiilor ocupaționale ale magistraților este constituțională și că decizia CCR confirmă corectitudinea demersului Guvernului condus de Ilie Bolojan.
”Legea pensiilor ocupaţionale ale magistraţilor este constituţională. Decizia CCR de astăzi confirmă corectitudinea demersului Guvernul României. România face astfel un pas ferm împotriva privilegiilor nejustificate şi reuşeşte să ducă la capăt reforma pensiilor magistraţilor, cerută cu insistenţă de societatea românească”, spune preşedintele Senatului, pe Facebook.
Președintele Senatului a evidențiat rolul premierului Ilie Bolojan în succesul reformei. Potrivit acestuia, legea corectează un sistem dezechilibrat și împovărător pentru bugetul public, perceput ca privilegiat în raport cu restul contribuabililor.
”Corectăm începând de astăzi un sistem dezechilibrat, împovărător pentru bugetul public şi perceput ca privilegiat în raport cu restul contribuabililor. Este un pas important spre o societate bazată pe echitate, responsabilitate bugetară şi respect pentru fiecare contribuabil”, completează Mircea Abrudean.
