Blocajul privind indexarea pensiilor este legat direct de constrângerile bugetare și deficitul fiscal
Indexarea pensiilor rămâne incertă în condițiile în care autoritățile invocă lipsa spațiului fiscal necesar pentru majorări, iar presiunile asupra bugetului de stat continuă să crească.
După creșterile operate în 2024, pensiile nu au mai fost indexate nici la începutul anului 2025, nici la 1 ianuarie 2026, deși legislația prevede actualizarea anuală în funcție de inflație. În prezent, scenariul analizat de guvern include amânarea indexării și pentru anul 2027, ceea ce ar prelungi blocajul la trei ani consecutivi.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că orice decizie privind creșterea pensiilor depinde exclusiv de resursele bugetare disponibile.
„Discuțiile trebuie avute în funcție de spațiul fiscal pe care îl avem. Dacă s-ar ajunge, în vreun moment, să existe probleme cu privire la indexarea pensiilor sau la modul în care finanțele publice vor arăta, vor fi direct generate de cei care au declanșat moțiunea de cenzură. Există resurse pentru plata salariilor și pentru plata pensiilor. Nu există niciun fel de risc”, a afirmat acesta.
Declarația indică faptul că plata pensiilor este garantată, însă indexarea acestora nu este o certitudine, fiind condiționată de evoluțiile economice și de reducerea deficitului bugetar.
Analiștii avertizează că lipsa indexării pensiilor a produs deja pierderi reale pentru vârstnici
Indexarea pensiilor a devenit dificil de susținut în contextul obligațiilor de reducere a deficitului, iar economiștii atrag atenția asupra impactului deja resimțit de pensionari.

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru Adevărul că neindexarea din ultimii ani a dus la pierderi semnificative pentru această categorie socială.
„Nu mă aștept să crească pensiile nici în 2027 ca urmare a indexării cu rata inflației, pentru că Guvernul trebuie să reducă deficitul cu 5% prin măsurile pe care le ia în 2026 și 2027. Doar printr-o minune, în care vom avea creștere economică de 1% și vor scădea simultan deficitul am putea vedea o indexare a pensiilor. Altfel, fără creștere economică, România ar trebui să se împrumute pentru a crește pensiile, lucru care este imposibil de făcut în condițiile în care trebuie să reducem datoria publică”, a declarat acesta.
La rândul său, expertul financiar Roxana Bucur subliniază că actualii pensionari sunt direct dependenți de deciziile statului și nu au instrumente de protecție.
„Semnalul de alarmă a ceea ce se întâmplă acum trebuie tras pentru noi, cei care suntem activi. Din păcate, pensionarii nu au ce face decât să stea „la mâna” reformelor, însă cei tineri au posibilitatea să facă ceva încă de pe acum, urgent: să economisească și să își investească economiile pentru a avea o pensie decentă, o pensionare, chiar și anticipată.
Să nu uităm că sistemul de pensii național este creat de Otto von Bismarck în anul 1889 pentru vârsta de pensionare de 70 de ani, iar pensia trebuia să susțină maximum 5 ani pensionarii, iar cu o asemenea vârstă înaintată se ajungea, de fapt, ca foarte puțini să beneficieze.
Acum, natalitatea este în scădere, exodul în creștere, speranța de viață în creștere și toți acești factori determină totuși ca pensia actuală să fie mare față de ceea ce noi, viitorii pensionari, vom primi. Din păcate, actualii pensionari nu au ce să facă, însă noi, da”, a declarat aceasta.
Lipsa indexării pensiilor amplifică dificultățile zilnice ale pensionarilor
Indexarea pensiilor are un impact direct asupra nivelului de trai, iar absența acesteia se reflectă deja în bugetele lunare ale vârstnicilor.
Pentru mulți pensionari, veniturile au rămas la nivelul de acum doi ani, în timp ce costurile pentru alimente, utilități și medicamente au crescut constant. Situațiile concrete arată presiunea tot mai mare asupra cheltuielilor zilnice.
O pensionară în vârstă de 67 de ani descrie dificultățile financiare cu care se confruntă.
„Am o pensie de 2.200 de lei, după ultima recalculare. Doar medicamentele mă costă aproape 200 de lei în fiecare lună. Pentru lumină dau lunar câte 300 de lei, mai plătesc și apa încă 200 de lei, lemnele mă costă vreo 3.000 de lei în fiecare iarnă, așa că trebuie să strâng banii încă din vară. Socotiți și dvs dacă mi-ajung banii. E tare greu, dacă nu m-ar mai ajuta fiul meu cu alimente și n-aș mai pune câte ceva în grădină nu m-aș descurca deloc”, a declarat aceasta.
O altă pensionară, din București, explică impactul direct al scumpirilor asupra veniturilor sale.
„Medicamentele mă costă 190 de lei în fiecare lună, la curent plătesc 330 de lei, iar întreținerea ajunge la 600 – 700 de lei iarna, cu toate că am debranșat trei calorifere din casă. S-au scumpit toate, și medicamentele și mâncarea. De-abia mă descurc cu banii. Sunt nevoită să mai muncesc pe ici pe colo ca să pot să le plătesc pe toate”, a spus aceasta.
Aceeași persoană a subliniat că a renunțat complet la alte cheltuieli considerate anterior accesibile.
„Nu-mi permit nici măcar biletele cu reducere prin casa de pensii, că ar trebui să dau 2.000 de lei deodată și nu am cum să economisesc”, a adăugat aceasta.
Indexarea pensiilor neaplicată a dus la scăderea puterii de cumpărare
Indexarea pensiilor ar fi trebuit să compenseze creșterea prețurilor, însă lipsa acesteia a determinat o diminuare reală a veniturilor.
Economiștii arată că, în mod normal, pensiile ar fi trebuit să crească cu peste 10% în 2025 și cu aproximativ 7% în 2026, pentru a ține pasul cu inflația. Neaplicarea acestor ajustări a dus la o scădere a puterii de cumpărare, chiar dacă veniturile nominale au rămas constante.
Datele oficiale ale Casa Națională de Pensii Publice indică faptul că aproximativ 2.877.578 de pensionari au venituri sub 2.500 de lei, dintr-un total de 4,57 milioane. Această categorie este cea mai expusă efectelor inflației și scumpirilor.
Analizele economice arată că, în a doua jumătate a anului 2025 și pe parcursul anului 2026, pensiile au pierdut teren în termeni reali, iar tendința continuă în lipsa unor măsuri de corecție.
Tabel sinteză pentru contextul indexării pensiilor:
| Indicator cheie | Valoare / Situație |
|---|---|
| Ani fără indexare | 2025, 2026 (posibil și 2027) |
| Pensionari total | 4,57 milioane |
| Pensionari sub 2.500 lei | 2.877.578 |
| Creștere estimată ratată 2025 | peste 10% |
| Creștere estimată ratată 2026 | ~7% |
| Costuri în creștere | alimente, utilități, medicamente |
| Cauză principală | deficit bugetar ridicat |
| Condiție pentru indexare | spațiu fiscal + creștere economică |
| Impact principal | scăderea puterii de cumpărare |


Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.