Înalta Curte impune reorganizarea completurilor de judecată
Discuțiile interne de la Secția Penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit surselor, au vizat o propunere amplă de reorganizare a completurilor existente, măsură care ar permite introducerea celor șapte judecători promovați în luna noiembrie.
Ideea a fost prezentată drept o ajustare tehnică necesară, însă sursele vorbesc și despre o motivație implicită: spargerea ultimelor completuri care nu includ magistrați percepuți ca fiind apropiați de așa-numita „Grupare Savonea”.
În urma opoziției exprimate în cadrul ședinței, decizia nu a fost finalizată la acest moment. Sursele arată că opțiunile rămân deschise, iar hotărârea va fi luată săptămâna viitoare, într-o nouă reuniune a Colegiului de Conducere al instanței supreme.
Eventualele schimbări ar putea avea un impact major asupra dosarelor în curs. În practica instanțelor, introducerea unui singur magistrat nou într-un complet presupune reluarea întregii proceduri, ceea ce ar conduce la rejudecarea de la zero a tuturor cauzelor aflate în lucru. Judecătorii care au ridicat obiecții au avertizat, potrivit acelorași surse, că efectele ar putea bloca activitatea secției pe termen semnificativ.
Un alt subiect ridicat în timpul ședinței a fost mutarea competenței privind mandatele de interceptare emise în dosarele de siguranță națională. Propunerea urmărește trecerea acestei atribuții de la Secția Penală la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, o schimbare care ar modifica fluxul procedural folosit până acum în astfel de situații.
O sursă oficială din cadrul Înaltei Curți, prezentată ca fiind apropiată de gruparea menționată și care a ridicat condiția anonimatului, a confirmat existența unui document de lucru privind reconfigurarea completurilor. Potrivit declarațiilor sale, propunerile nu ar fi întâmpinat opoziție formală în etapa preliminară, deși nu a fost stabilită nicio decizie finală.
Aceeași sursă a precizat că toate aspectele analizate în ședință vor fi clarificate în reuniunea Colegiului de Conducere programată miercurea viitoare. Până atunci, structura secției rămâne neschimbată, deși incertitudinea privind direcția finală se menține.
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a criticat public desființarea completurilor
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a reacționat la informațiile privind reorganizarea completurilor și a prezentat public propria interpretare asupra deciziilor discutate. Într-un mesaj transmis pe Facebook, acesta a afirmat că hotărârea ar avea urmări grave pentru echilibrul și funcționarea sistemului judiciar.
„Astăzi, la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a avut loc o ședință cu consecințe extrem de grave pentru funcționarea justiției”, a afirmat el.
El a susținut că, în ciuda opoziției exprimate de o parte a magistraților, toate completurile secției ar fi fost desființate și reconfigurate, inclusiv ultimele două considerat independente de influența grupării interne menționate. În aceste completuri, judecătorii ar urma să fie înlocuiți cu colegi nou-sosiți de la alte secții.
Potrivit fostului ministru, această schimbare ar afecta nu doar dosarele penale aflate pe rol, ci și modul de soluționare a mandatelor pe siguranță națională.
„Asta ar putea însemna și că, începând de astăzi, mandatele pe siguranță națională nu mai sunt soluționate de judecătorii de penal, ci de cei veniți din contencios administrativ, fără ca judecătorii din penal să fi fost măcar informați în prealabil despre această schimbare majoră”.
Stelian Ion, reproșuri privind lipsa de transparență
În continuarea mesajului său public, Stelian Ion a făcut referire la contextul mai larg în care apar aceste modificări, evocând discuțiile recente din spațiul public.
„În loc să facă un pas în spate după dezvăluirile grave din documentarul Recorder, gruparea Savonea a ales să arunce în aer întreaga Secție penală a ÎCCJ. Nu vorbim despre reformă, ci despre o epurare mascată, făcută în grabă, fără transparență și fără respect față de reguli elementare de funcționare instituțională. Aceasta nu este justiție. Este capturarea justiției și riscă să devină o problemă de siguranță națională”.
Aprecierea acestuia reflectă temerile unui segment din mediul juridic, care consideră că reorganizările ar putea afecta predictibilitatea și coerența activității instanței supreme, în special prin restartarea unor dosare complexe și prin redistribuirea unor atribuții sensibile.
