Documentarul Recorder a deschis o dezbatere amplă, dar incompletă, despre justiție
Dan Andronic a susținut că materialul realizat de Recorder nu poate fi încadrat ca investigație jurnalistică în sens strict. El a explicat că o investigație presupune o abordare mai amplă și mai profundă, inclusiv atingerea subiectelor sensibile care au marcat justiția în ultimii ani.
Jurnalistul a menționat lipsa referirilor la binomul SRI-DNA, la rețelele de influență din justiție, la achitările răsunătoare și la cazurile în care persoane au murit înainte de a primi verdictul final.
Radu Coșarcă a remarcat că expunerea justiției într-un asemenea format este fără precedent și că impactul public a fost major. El a subliniat că niciodată până acum sistemul judiciar nu a fost adus atât de direct și spectaculos în fața opiniei publice.
Dan Andronic: Reportajul Recorder, care, de fapt, e un reportaj în stilul lui Calistrat Hogaș, pentru că tot am discutat despre Hogaș data trecută. El nu e investigație jurnalistică pentru că investigația jurnalistică presupune puțin mai mult. Nu mai vorbim de faptul că nu atinge subiectele sensibile din justiție, cum a fost binomul SRI-DNA, cum a fost rețeaua lui Coldea din justiție, achitările, oamenii care au murit în așteptarea verdictului fapta nu există și așa mai departe.
Radu Coșarcă: E fără precedent spectacolul la care am asistat. Niciodată justiția română n-a mai fost expusă ochiului public într-o așa manieră.
Dan Andronic: A fost și atunci când s-a vorbit despre întâlnirea de la vilele SRI.
Interviurile reconstituite au ridicat semne de întrebare
Radu Coșarcă a explicat că Recorder se prezintă ca un outlet independent, bazat în mare parte pe donațiile publicului. A arătat că majoritatea veniturilor provin din contribuțiile audienței, completate de granturi și sponsorizări.
Dan Andronic a completat spunând că problema nu este neapărat direcția valorică a materialelor, ci selecția subiectelor. El a afirmat că Recorder evită anumite teme sau cazuri care nu se potrivesc cu așteptările publicului său și că această selecție influențează percepția generală asupra justiției.
Coșarcă a atras atenția asupra folosirii interviurilor reconstituite în documentar. El a explicat că această metodă ridică probleme de verificare și de credibilitate, deoarece publicul nu poate evalua direct sursa și autenticitatea declarațiilor. Dan Andronic a ironizat conceptul, sugerând că mesajul transmis ajunge să fie artificial și greu de verificat.
Radu Coșarcă: Ceea ce îi se reproșează cel mai des de fapt Recorderului este că materialele lor, intenționat incendiare, apar fix la momentul potrivit. Adică și acum, exact când era punctul culminant al discuției despre pensiile magistraților … Coincidențe?
Radu Coșarcă: În primul rând, să remarcăm faptul că acest media outlet, Recorder, este o companie de presă independentă, așa se auto-intitulează, pentru că trăiește din donațiile audienței sale.
Dan Andronic: Da, dar am văzut că au luat și ceva de la USAID, nu?
Radu Coșarcă: 88% din veniturile lor sunt contribuțiile publicului, ceea ce e impresionant, și restul sunt granturi, sponsorizări, fac și ceva reclamă. Ideea este că, uite așa, încet, încet, 90% aproape din venituri sunt, înseamnă vreo 2 milioane și ceva de euro, din care un milion de euro sunt salarii, cheltuieli cu personalul, contribuții, adică pare un loc destul de tentant pentru un jurnalist independent.
Hai să remarcăm. În primul rând este un moment periculos pentru justiția noastră pentru că am descoperit cu această ocazie în mod oficial, formal, că există două tabere, dacă nu mai multe, care îți dispută întâietatea în cadrul sistemului de justiție românesc. Doi, am văzut un documentar care părea bun până când a început să ne ofere niște interviuri reconstituite. Deci, interviuri reconstituite.
Dan Andronic: Tu ai înțeles ce înseamnă interviuri reconstituite? Ca și când l-au scăpat pe jos și după aia l-au lipit.
Radu Coșarcă: E clar că vedem un actor, nici pe el nu-l vedem, este ascuns ca și când ar fi real și ni se spune că el spune ceea ce a spus altcineva în realitate. Nu putem verifica. E prima dată când am văzut interviu reconstituit. Deci, există și aici o problemă. O altă problemă legată de Recorder, e că i se reproșează foarte des, sigur, o tendință să spunem în zona Soroș. Adică Recorder întotdeauna are materiale pro Europa, anticorupție, pro stat de drept, ceea ce e foarte bine, însă aceste valori sunt asociate foarte des cu fundațiile finanțate de Soroș.
Dan Andronic: Nu neapărat asta, ci faptul că evita anumite subiecte. Nu pentru că tratează anumite subiecte, ci pentru că și atunci când tratează un subiect, precum e justiția, preferă să aleagă cazurile care dau bine în bula lor omițând total adevăratele probleme din justiție. Pentru că, dacă vrei, nu știu, or fi și astea, ce zic ei, dar ele au ieșit la iveală în ultimii 10 ani, M-aș fi bucurat să trateze și achitarea procurorului Portocală, celebrului procuror Portocală. Cu toate înregistrările, cu toate dovezile a fost achitat pe ideea că fapta nu există. Asta n-a stârnit indignare pentru că în bula lor suna bine. Atunci justiția și-a făcut treaba?
Momentul difuzării documentarului a fost considerat deloc întâmplător
Cei doi jurnaliști au discutat și despre sincronizarea apariției documentarului cu alte dezbateri importante din spațiul public, în special cele legate de pensiile magistraților. Radu Coșarcă a spus că Recorder este adesea acuzat că lansează materiale cu potențial inflamator exact în momente-cheie, lucru care alimentează suspiciuni legate de scopul acestor demersuri.
Radu Coșarcă: Ceea ce îi se reproșează cel mai des de fapt Recorderului este că materialele lor, intenționat incendiare, apar fix la momentul potrivit. Adică și acum, exact când era punctul culminant al discuției despre pensiile magistraților … Coincidențe?
Dan Andronic: Nu există coincidențe, normal, dar acum faptul că noi și cei care eventual se mai uită la noi își închipuie că mai există outlet-uri independente, așa cum ai început tu, e o naivitate.
Radu Coșarcă: Pe ideea obiectivității pe care o urmărim noi în „7×7”, trebuie să prezentăm celor care ne privesc toate fațetele, în sensul ăsta. Așa se legitimează Recorder, deocamdată.
Dan Andronic: Dar știi pe cineva care se legitimează ca fiind pro-stânga, pro-dreapta, pro-PSD, pro-PNL, pro-USR? Zi-mi și mie un site care spune.
Radu Coșarcă: Vorbeam de finanțare și finanțarea dă și direcția editorială, să spunem.
Justiția, o putere fără legitimitate electorală, dar cu impact major
Radu Coșarcă a subliniat că justiția este singura dintre cele trei puteri ale statului care nu beneficiază de legitimitate electorală directă. El a arătat că acest lucru face cu atât mai importantă transparența și responsabilitatea față de cetățeni, mai ales în contextul salariilor, pensiilor și privilegiilor de care beneficiază magistrații.
În final, a menționat că reacția Curții de Apel București la documentar a fost una neinspirată, atât prin forma aleasă, cât și prin lipsa unor răspunsuri clare la întrebările ridicate în spațiul public, inclusiv cele legate de tergiversarea unor dosare de mare corupție.
Radu Coșarcă: Aș vrea totuși să remarcăm faptul că e un moment periculos pentru justiția română. Justiția este una din cele trei puteri în stat. Problema este că celelalte două, executivă și legislativă, sunt puteri alese. Oamenii își aleg președintele votând în mod direct. Oamenii își aleg parlamentul votându-și parlamentarii care la rândul lor trimit la puterea executivă un guvern. Deci au o asemenea legitimitate, vorbim de o putere care nu are legitimitatea electorală. O putere care în anumite momente pare mai degrabă o castă închisă și ne dorim ca ea să fie foarte eficientă și evident justiție înseamnă dreptate.
Ce nu mi-a plăcut a fost conferința de presă organizată de Curtea de Apel București. Impropriu spus conferință de presă. Este aproape ca o lecție despre cum nu trebuie organizată o conferință de presă decât o instituție publică. În primul rând, faptul că judecătorii au apărut într-o curte de judecată, faptul că au apărut la prezidiul completului de judecată, iar oamenii din presă, colegii noștri din presă, stăteau la o distanță destul de mare ca și când ar fi participat la un proces, asta nu e o notă bună pentru o instituție publică. Instituție publică subliniez faptul că acești oameni sunt totuși plătiți din banii noștri, își doresc salarii mari, își doresc pensii mari și mai vor să și iasă la pensie la o vârstă care e mai aproape de adolescență decât de senectute. Atunci, sigur că și noi avem dreptul să punem întrebări.
Nu mi-a plăcut nici faptul, de exemplu, că la întrebarea înțelegem, totul e un film, totul este o făcătură, e un complot la adresa independenței justiției, putem accepta orice, dar să se răspundă și la întrebările ridicate de materialul de la Recorder. Adică există totuși dosare de mare corupție care au fost tărăgănate 10 ani de zile. Pentru niște oameni care muncesc și se spetesc, ar trebui măcar ca noi, cei care le plătim din taxele noastre, salariile, să aflăm de ce.