Impozitele majorate afectează buzunarele românilor
De la începutul acestui an, românii resimt majorări considerabile la impozitele pe locuințe, depășind adesea nivelul de 80% estimat anterior de autorități. Creșterile sunt vizibile atât în marile orașe, cât și în localitățile mai mici, afectând în mod diferit familiile în funcție de venituri și tipul locuinței.
În Capitală, un apartament din Sectorul 1 are un impozit de 686 de lei, majorat de la 366 de lei. În Sectorul 6, proprietarii unui aparatament cu trei camere plătesc un impozit de 640 de lei, iar alții, pentru un apartament cu două camere vor plăti 870 de lei, față de 480 de lei anul trecut.
În Sectorul 3 al Capitalei, proprietarul unei garsoniere plătește impozit în 2026 de 300 de lei, față de 150 de lei anul trecut, în timp ce alte locuințe au avut majorări de la 270 la 440 sau de la 386 la 708 lei.
Situația nu este mai blândă nici în zonele periurbane sau rurale. În Popești Leordeni, un apartament va costa în 2026 aproximativ 720 de lei, față de 400 de lei anul trecut, iar în mediul rural s-au înregistrat creșteri de la 30 la 70 de lei, fără a include taxele pe teren.
Impactul asupra bugetelor individuale diferă de la român la român
Pentru familiile cu venituri peste medie, un impozit de câteva sute de lei, plătit o dată pe an, reprezintă o cheltuială relativ ușor de suportat. În schimb, pensionarii sau cei cu salarii minime resimt mult mai puternic aceste majorări, iar pentru un pensionar cu venit minim lunar, plata impozitului poate reprezenta o povară considerabilă.
Specialiștii subliniază însă că aceste taxe sunt esențiale pentru finanțarea serviciilor publice și modernizarea comunităților.
Impozitul majorat va ajunge să finanțeze serviciile publice și să modernizeze comunitățile
Analistul Adrian Negrescu explică că impozitul pe locuință, similar plății unei facturi de întreținere sau a unei asigurări auto, contribuie direct la străzi, parcuri, locuri de joacă și infrastructură urbană. Fără aceste venituri, autoritățile ar fi nevoite să apeleze la împrumuturi, care tot cetățenii le-ar achita ulterior.
„Discuția asta cu nivelul taxelor raportat la puterea de cumpărare are diverse fațete. Da, pentru mulți, taxele pot fi excesive mai ales pentru pensionari, însă privind din prisma valorii banilor plătiți, echivalează, în marea majoritate a cazurilor, cu un coș de cumpărături la hipermarket.
Cu toții ne dorim ca strada pe care stăm să fie modernizată, să avem parcuri, locuri de joacă, gradinițe, locuri de parcare etc. Toate acestea costă. Din ce le plătim? Sunt două variante. Ori din taxe și impozite locale pe măsura costurilor acestor investiții, ori din împrumuturi pe care statul le face și pe care, bineînțeles, tot noi le plătim.
În plus, a deține o proprietate, o mașină reprezintă un drept care vine însă și cu obligații. La fel cum plătim asigurarea RCA la mașină, este normal să ne plătim și impozitul auto. La fel cum plătim întreținerea apartamentului, factura la energie, la gaze, este normal să plătim și ,,factura’’ pentru iluminatul public, pentru ridicarea gunoiului de pe străzi, pentru condiții mai bune de viață în comunitate”, a explicat analistul Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.
Un alt factor determinant pentru creșterea sumelor plătite este majorarea bazei impozabile a clădirilor. Consultantul Gianina Crăciun afirmă că formula de calcul nu s-a schimbat fundamental — valoarea impozabilă înmulțită cu cota diferențiată pentru rezidențial sau nerezidențial rămâne aceeași — însă legea recentă a ridicat această bază, rezultând taxe mai mari. În plus, primăriile nu pot reduce cotele de impozit sub nivelul anului precedent.
„Legislația actuală prevede impozitarea clădirilor pe bază de valoare impozabilă × cotă diferențiată pentru rezidențial / nerezidențial / mixt. Aceeași logică rămâne și pentru 2026”, a declarat aceasta.
În lipsa publicării oficiale a valorilor exacte pe metru pătrat pentru 2026, cifrele actuale rămân orientative, dar indică clar un trend de majorare consistent și semnificativ.
„Chiar dacă structura de calcul rămâne, legea publicată în Monitorul Oficial crește baza impozabilă a clădirilor, ceea ce în practică duce la sume mai mari de plată.
Autoritățile locale nu pot reduce sub pragul din 2025. Proiectul de lege prevede clar că primăriile nu pot stabili cote de impozit pentru 2026 mai mici decât cele aplicabile în 2025.
Date oficiale actualizate privind noile valori impozabile exacte pe mp pentru 2026 (de exemplu prin Ordin MFP sau actualizare HCGMB) — aceste valori încă nu sunt publicate oficial pe site-urile instituțiilor fiscale sau ale primăriilor (până la data curentă).
Situațiile raportate indică creșteri de până la ~80% comparativ cu 2025, dar rămân orientative până la publicarea normelor detaliate”, a afirmat specialistul.
