Impozit pe teren 2026. Obligații noi de plată pentru românii cu terenuri agricole. Cine achită de 4 ori mai mult

Majorarea impozitului pe terenurile agricole, aplicată odată cu intrarea în vigoare a Pachetului 2 de măsuri fiscale, a generat reacții în rândul fermierilor din mai multe județe. Diferențele mari față de anii anteriori și lipsa unor clarificări oficiale au determinat inițierea unui proces colectiv, demers la care pot adera și producătorii agricoli afectați direct de noile reguli.

Fermierii reclamă creșteri consistente ale impozitului pe teren agricol

Impozitul pe teren a devenit, la începutul acestui an, un subiect de dispută în mediul agricol, după ce fermierii care au încercat să își achite taxele locale au constatat valori semnificativ mai mari față de anul precedent. Noile sume au fost calculate în baza modificărilor aduse de al doilea pachet de măsuri fiscale, care a schimbat substanțial baza de impozitare pentru proprietăți, inclusiv pentru terenurile agricole.

Primele exemple au fost semnalate din județe cu activitate agricolă intensă. În localitatea Pecica, din județul Arad, un fermier a transmis că impozitul pe hectar a crescut de la 140 de lei, cât plătea anul trecut, la 260 de lei în prezent.

Diferențe similare au fost raportate și în județul Galați, unde un agricultor care deține terenuri în satele Moscu și Umbrărești, aparținând orașului Târgu Bujor, a descoperit că impozitul pentru terenurile din extravilan a urcat de la aproximativ 60 de lei la 236 de lei pe hectar (aproape de 4 ori mai mult!). Pentru suprafețele situate în intravilan, în oraș, impozitul a crescut de la 110 lei la 236 de lei pe hectar pe an.

În multe cazuri, fermierii nu au reușit încă să afle valoarea exactă a impozitului pe teren datorat pentru acest an. Numeroase primării au anunțat că actualizarea completă a sistemelor și furnizarea informațiilor către contribuabili vor avea loc după reluarea programului normal de lucru, începând cu data de 8 ianuarie.

Proces colectiv anunțat împotriva noilor grile de impozitare

Pe fondul acestor majorări, avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea a anunțat inițierea a două tipuri de procese colective împotriva impozitelor majorate care urmează să fie achitate în acest an. Demersurile în instanță vizează atât persoanele fizice, cât și categoriile profesionale afectate direct de noile grile stabilite de autorități.

Potrivit explicațiilor oferite, fermierii pot fi parte a acestor acțiuni, întrucât impozitul pe teren agricol, dar și pe alte imobile utilizate în producția agricolă, a fost majorat semnificativ. Noile valori, stabilite de ANAF, duc în multe situații la dublarea obligațiilor fiscale, ceea ce generează un impact direct asupra costurilor de producție și asupra sustenabilității activităților agricole.

În același timp, Pachetul 2 de măsuri fiscale prevede majorări importante ale bazei de impozitare pentru terenurile agricole, în unele cazuri chiar de până la trei ori. De exemplu, pentru terenurile clasate în categoria A, baza de impozitare a crescut de la 28 de lei pe hectar la 75 de lei pe hectar, ceea ce influențează semnificativ suma finală datorată de contribuabili, scriu cei de la Adevărul.

Cum se calculează impozitul pe teren după noile reguli

Impozitul pe terenurile agricole va fi calculat, în continuare, folosind formula prevăzută de Codul Fiscal, însă pe baza unor valori actualizate. Pentru suprafețele care depășesc 400 de metri pătrați, suma datorată se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu valoarea corespunzătoare categoriei de folosință, la care se aplică un coeficient de corecție în funcție de rangul localității.

Pentru fermieri, cea mai importantă modificare este legată de impozitul pe terenurile agricole din extravilan, considerate principalul mijloc de producție. În cazul acestor suprafețe, creșterea este de aproximativ 140%, de la o bază de calcul cuprinsă între 42 și 50 de lei, la valori situate între 112 și 134 de lei.

În intravilan, baza de calcul diferă în funcție de categoria de folosință. Astfel, pentru terenurile arabile, valorile cresc de la 28 de lei la 75 de lei pe hectar pentru categoria A, de la 21 la 56 de lei pentru categoria B, de la 19 la 51 de lei pentru categoria C și de la 15 la 41 de lei pentru categoria D. Aceste valori sunt ulterior ajustate prin coeficientul de corecție aplicabil fiecărei localități.

Impozitul pe teren în extravilan și excepțiile prevăzute de lege

Pentru terenurile situate în extravilan, impozitul pe teren se calculează după aceeași formulă utilizată și pentru intravilan, ținând cont de suprafață, categoria de folosință și coeficientul de corecție. În paralel, legislația menține anumite scutiri, inclusiv pentru mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în activitatea agricolă.

Codul Fiscal prevede, de asemenea, situațiile în care se datorează taxă pe teren, în cazul în care suprafețele aparțin domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale și sunt concesionate, închiriate sau date în folosință unor entități private. În aceste cazuri, obligația de plată revine concesionarilor sau titularilor dreptului de folosință.

Totodată, sunt prevăzute multiple excepții de la plata impozitului sau a taxei pe teren, care vizează, printre altele, terenurile aparținând cultelor religioase, cimitirelor, unităților de învățământ și sanitare publice, infrastructurii de transport, parcurilor industriale, precum și anumite categorii de persoane, precum veteranii de război.

Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:
a) terenurile aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice sau agrement;

b) terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

c) terenurile aparținând cultelor religioase recunoscute oficial și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale acestora, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice;

d) terenurile aparținând cimitirelor și crematoriilor;

e) terenurile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din taxele de școlarizare, servirea meselor pentru preșcolari, elevi sau studenți și cazarea acestora, precum și terenurile utilizate de către creșe;

f) terenurile utilizate de unitățile sanitare publice, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice;

g) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigație, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele și stațiile de pompare aferente acestora, precum și terenurile aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosință a terenului, emis de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară;

h) terenurile folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecție definite în lege, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului;

i) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri principale administrate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. și Compania Națională de Investiții Rutiere S.A., zonele de siguranță a acestora, precum și terenurile ocupate de piste și terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranță;

j) terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum și cele ale metroului;

k) terenurile din parcurile industriale, parcurile științifice și tehnologice, precum și cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;

l) terenurile aferente capacităților de producție care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;

m) terenurile Academiei Române și ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;

n) terenurile destinate serviciului de apostilă și supralegalizare, cele destinate depozitării și administrării arhivei, precum și terenurile afectate funcționării Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale;

o) terenurile aferente clădirilor noi realizate ca parte a unor proiecte investiționale din domeniul industriei prelucrătoare, depozitării și logisticii, pentru o perioadă de 2 ani de la recepția finală a clădirii potrivit procesului-verbal de recepție întocmit la terminarea lucrărilor, în condițiile legii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc recepția și cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat; activitățile ce intră sub incidența prevederii se stabilesc prin normele metodologice date în aplicarea prezentului cod;

p) terenul aferent clădirii de domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

q) terenul aferent clădirii folosită ca domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război și a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război.

Modificările introduse prin Pachetul 2 de măsuri fiscale marchează o schimbare importantă în politica de impozitare locală, cu efecte directe asupra fermierilor și asupra sectorului agricol, într-un context în care presiunea fiscală este resimțită tot mai puternic la nivelul exploatațiilor.