Îmbătrânește și Europa, nu doar România. Se nasc tot mai puțini copii. Date oficiale Eurostat

Europa traversează o scădere accentuată a natalității, iar numărul copiilor născuți continuă să scadă în majoritatea statelor, inclusiv în România. Datele recente arată că rata totală a fertilității în UE a ajuns la 1,34 copii pe femeie, mult sub nivelul de înlocuire a populației. Specialiștii avertizează că fenomenul, parte a unei tendințe globale, reflectă schimbări socioeconomice și comportamentale profunde, cu implicații pe termen lung pentru echilibrul demografic.

Natalitatea în declin în Europa, un fenomen tot mai accentuat. Ce indică datele statistice pentru 2024

Europa se confruntă cu o scădere accentuată a natalității, iar datele statistice recente arată că numărul copiilor născuți continuă să se reducă în majoritatea statelor. Tendința este vizibilă inclusiv în România, unde fertilitatea rămâne sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Potrivit datelor statistice prezentate de Eurostat pentru anul 2024, rata totală a fertilității în Uniunea Europeană a ajuns la 1,34 copii pe femeie, în scădere puternică față de nivelul de 2,62 înregistrat în 1964. Indicatorul măsoară numărul mediu de copii pe care o femeie îi aduce pe lume de-a lungul vieții și este considerat esențial pentru evaluarea evoluției demografice.

Scăderea actuală este una dintre cele mai pronunțate din ultimele șase decenii și reflectă schimbări profunde în comportamentul demografic al populației europene.

În 2024, în statele Uniunii Europene s-au născut aproximativ 3,55 milioane de copii, ceea ce corespunde unei rate brute a natalității de 7,9 la 1.000 de locuitori.

Prin comparație, în anul 2000 rata era de 10,5, în 1985 de 12,8, iar în 1970 ajungea la 16,4. Cel mai mare număr de nașteri din perioada postbelică a fost consemnat în 1964, când au fost înregistrați 6,8 milioane de nou-născuți.

Ulterior, numărul nașterilor a scăzut constant până la începutul anilor 2000, când s-a atins un minim de 4,36 milioane în 2002. Deși au existat creșteri temporare în anii următori, acestea nu au fost suficiente pentru a inversa tendința descendentă.

Scăderea natalității este parte a unei tendințe globale

Specialiștii subliniază că diminuarea natalității nu este specifică doar Europei, ci face parte dintr-un fenomen global. Tot mai multe țări din lume înregistrează rate ale fertilității sub nivelul de înlocuire a populației, estimat la aproximativ 2,1 copii pe femeie. Proiecțiile demografice sugerează că, până la sfârșitul secolului, aproape toate statele ar putea ajunge în această situație.

Explicațiile oferite de experți se bazează pe teoria tranziției demografice, potrivit căreia creșterea accesului la educație și la metode contraceptive, dar și schimbările socioeconomice, determină modificări în comportamentul reproductiv.

Pe măsură ce societățile devin mai urbanizate și mai orientate spre carieră și stabilitate financiară, familiile tind să aibă mai puțini copii și să amâne momentul primei nașteri.

Diferențele dintre statele europene rămân însă semnificative. În 2024, cele mai ridicate rate ale fertilității din Europa au fost înregistrate în Muntenegru, cu 1,75 copii pe femeie, urmată de Bulgaria, Georgia, Albania și Serbia.

În rândul marilor economii, Franța se remarcă printr-o rată de 1,61, iar Regatul Unit printr-un nivel de 1,56. Germania se situează ușor peste media Uniunii, cu 1,36, în timp ce Spania și Italia au unele dintre cele mai scăzute valori, de 1,10, respectiv 1,18.

În țările nordice, considerate mult timp modele de politici familiale, situația este variată. Islanda și Danemarca au rate de peste 1,4, în timp ce Finlanda se situează la doar 1,25. Alte valori relevante includ Irlanda, Belgia, Ungaria, Austria, Grecia și Polonia, toate sub pragul de înlocuire a populației.

România încearcă și ea să mențină echilibrul demografic

În România, rata totală a fertilității a fost estimată la 1,39 în 2024, ceea ce indică o tendință descendentă față de anii anteriori și confirmă dificultățile în menținerea unui echilibru demografic sustenabil. Deși vârsta medie la primul copil rămâne mai scăzută decât în Europa de Vest, fenomenul amânării nașterilor începe să se manifeste tot mai evident.

Experții consideră că diferențele dintre state sunt greu de explicat printr-un singur factor. Pe lângă educație și accesul la contracepție, deciziile privind întemeierea unei familii sunt influențate de costul locuințelor, stabilitatea veniturilor, posibilitatea de a concilia viața profesională cu cea familială și cheltuielile asociate creșterii unui copil.

Numeroase guverne europene au introdus măsuri pentru stimularea natalității, precum alocații mai mari, facilități fiscale, servicii subvenționate de îngrijire a copiilor și concedii parentale extinse. Cu toate acestea, impactul acestor politici asupra ratei fertilității rămâne dificil de cuantificat, iar efectele sunt adesea limitate sau temporare.

În ultimul deceniu, între 2014 și 2024, rata fertilității în Uniunea Europeană a scăzut de la 1,54 la 1,34. Specialiștii avertizează că analiza unor perioade scurte poate fi influențată de factori conjuncturali, precum pandemia sau crizele economice, care determină amânarea nașterilor fără a modifica neapărat numărul total de copii pe care o femeie îi va avea de-a lungul vieții.