Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsIlie Bolojan, interviu pentru Le Figaro. Domeniile în care situația României și cea a Franței se aseamănă
Ilie Bolojan, premierul României, a explicat, într-un interviu acordat publicației franceze Le Figaro, că România este guvernată de o coaliție largă, formată din patru partide, ceea ce face dificil procesul decizional, însă stabilitatea a fost menținută prin compromisuri politice.
Șeful Executivului a subliniat că obiectivul major este schimbarea modelului economic, prin reducerea dependenței de consum și orientarea către producție, în paralel cu atragerea a circa 10 miliarde de euro din fonduri europene.
Ilie Bolojan a arătat că situația României prezintă similitudini cu cea a Franței, în special în ceea ce privește deficitul bugetar și contextul politic complicat. Acesta a explicat că, la momentul preluării mandatului, deficitul ajunsese la 9,3%, iar reducerea lui a devenit o prioritate majoră. În același timp, costurile ridicate ale dobânzilor limitau spațiul de manevră pentru dezvoltare.
Premierul a evidențiat că scena politică rezultată după alegerile din 2024 este una extrem de fragmentată, niciun partid neavând peste 25% din mandate. În acest context, guvernarea se realizează printr-o coaliție de patru partide, de la stânga la dreapta, ceea ce presupune negocieri constante.
Cu toate acestea, el a subliniat că, printr-o abordare bazată pe echilibru și pragmatism, stabilitatea guvernamentală a fost menținută, aceasta fiind una dintre principalele priorități ale mandatului său.
„Situaţia României şi cea a Franţei sunt destul de similare în anumite domenii. Ambele ţări au deficite bugetare semnificative. Când am devenit prim-ministru, deficitul României era de 9,3%, iar reducerea acestui deficit a fost o prioritate pentru mine.
Dobânzile pe care trebuia să le plătim erau, de asemenea, foarte mari, iar marjele noastre de dezvoltare erau reduse. A doua asemănare se referă la situaţia politică. Şi noi avem o formă de coabitare. După alegerile din 2024, am avut un Parlament foarte fragmentat din punct de vedere politic: niciun partid nu are mai mult de 25%.
Guvernăm, aşadar, cu o coaliţie de patru partide, de la stânga la dreapta. Nu este uşor să gestionezi această coaliţie, iar menţinerea stabilităţii guvernamentale a fost, de asemenea, o prioritate. Cu o anumită înţelepciune politică, am reuşit să păstrăm această stabilitate”, a afirmat Ilie Bolojan.
Inflația ridicată și reformele rapide au alimentat tensiunile sociale
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția că inflația a ajuns la aproximativ 10%, fenomen care a contribuit la creșterea nemulțumirilor sociale și la consolidarea unui vot antisistem.
„Electoratul avea o percepţie de nedreptate acumulată şi un sentiment de deconectare între clasa politică şi nevoile reale ale românilor”, a precizat premierul pentru jurnaliștii francezi.
În acest context, Guvernul a fost nevoit să intervină rapid, adoptând mai multe pachete de reforme. Unele dintre acestea au vizat creșterea veniturilor la buget, în timp ce altele s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor publice.
Ilie Bolojan a explicat că una dintre inegalitățile corectate a fost cea din sistemul de pensii al magistraților, unde vârsta de pensionare era de 50 de ani. Totodată, Executivul a implementat reforme în administrația publică, care au dus la reducerea costurilor administrative și la măsuri de descentralizare.
Premierul a subliniat că modelul de dezvoltare din ultimii ani, bazat pe creșterea salariilor și investiții în infrastructură, a fost susținut în mare parte de consum, ceea ce a contribuit la adâncirea deficitului. În aceste condiții, Guvernul urmărește o schimbare de paradigmă economică, prin orientarea către producție și creșterea competitivității.
„Unele vizau creşterea veniturilor bugetare, în timp ce altele aveau ca obiectiv reducerea anumitor cheltuieli ale statului. Una dintre inegalităţile pe care am dorit să le corectăm se referea la sistemul de pensii al magistraţilor. În România, judecătorii puteau ieşi la pensie la vârsta de 50 de ani. Am corectat această situaţie.
Apoi am adoptat un pachet de reforme în administraţia publică, ceea ce înseamnă că am redus cheltuielile administrative şi am luat decizii de descentralizare. Am dorit, de asemenea, să schimbăm modelul de dezvoltare economică.
În ultimii ani, România a cunoscut un model de dezvoltare bazat pe creşterea infrastructurii şi pe majorarea salariilor, dar o parte din această dezvoltare s-a bazat mai ales pe consum, ceea ce a contribuit la adâncirea deficitului. Dorim, aşadar, să trecem de la un model de creştere bazat în principal pe consum la un model bazat mai mult pe producţie”, a spus Ilie Bolojan în interviul citat.
Investiții în sectoare-cheie și ținta de 10 miliarde de euro din fonduri europene
Ilie Bolojan a precizat că, în 2026, Executivul a adoptat măsuri pentru dezvoltarea sectoarelor în care România are avantaje competitive. Printre acestea se numără industria tehnologiei informației, agricultura și sectorul energetic, unde România beneficiază de resurse importante de gaze și petrol.
„De exemplu, sectorul tehnologiilor informaţiei. Dorim, de asemenea, să consolidăm producţia agricolă. România dispune, de asemenea, de un mix energetic foarte favorabil: suntem una dintre ţările Uniunii Europene care dispun de resurse importante de gaze şi petrol”, a spus Bolojan.
În același timp, premierul a evidențiat importanța absorbției fondurilor europene și a creșterii cheltuielilor de apărare, inclusiv prin integrarea economiei românești în lanțurile valorice ale industriei europene de profil. Ținta Guvernului pentru acest an este atragerea a aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri europene, însă acest obiectiv este condiționat de implementarea unor reforme și de asigurarea cofinanțării proiectelor.
„Un alt element important este absorbţia fondurilor europene, precum şi creşterea cheltuielilor de apărare prin integrarea în lanţul valoric al industriei europene de apărare. (…)
Aproximativ 10 miliarde de euro (fondurile europene care trebuie obținute în 2026 – n.red.). Cu toate acestea, România trebuie să realizeze anumite reforme pentru a putea primi toate aceste fonduri, iar noi trebuie, de asemenea, să cofinanţăm proiectele”, a punctat șeful Guvernului.
Ilie Bolojan a mai arătat că deficitul bugetar a fost de 7,7% anul trecut, iar pentru acest an Executivul și-a propus reducerea lui la 6,2%.
Premierul a admis că acest obiectiv este dificil de atins, însă a subliniat că ajustarea fiscală este inevitabilă în actualul context economic.
„Nu este uşor, dar nu avem de ales”, a încheiat el.
