Inflația în zona euro depășește ținta BCE. Scumpirea energiei pune presiune pe decizia privind dobânzile
SURSĂ FOTO: Dreamstime -inflatie
Inflația în zona euro a accelerat peste ținta Banca Centrală Europeană în martie 2026, pe fondul creșterii puternice a prețurilor la energie. Evoluția complică deciziile de politică monetară, în condițiile în care scumpirile riscă să afecteze economia și să alimenteze noi presiuni inflaționiste.
Inflația în zona euro depășește ținta BCE
Rata anuală a inflației din zona euro a depășit în martie nivelul vizat de Banca Centrală Europeană, în contextul scumpirilor accelerate la petrol și gaze. Situația creează o dilemă pentru decidenți: energia mai scumpă încetinește activitatea economică, dar poate genera și o spirală inflaționistă, potrivit unei analize publicate de Reuters.
Datele preliminare publicate de Eurostat arată că inflația în cele 21 de state din zona euro a urcat la 2,5% în martie 2026, față de 1,9% în februarie. Nivelul rămâne ușor sub așteptările analiștilor, care anticipau un avans de 2,6%.
Creșterea inflației este explicată în principal de majorarea costurilor la energie, care au înregistrat un avans anual de 4,9% în martie, după o scădere de 3,1% în luna precedentă.
În paralel, serviciile au continuat să se scumpească, însă într-un ritm ușor mai redus, cu o creștere anuală de 3,2%, comparativ cu 3,4% în februarie. Prețurile la alimente, alcool și tutun au avansat cu 2,4%, contribuind, de asemenea, la presiunile asupra nivelului general al prețurilor.
Inflația de bază, indicator-cheie pentru BCE
În schimb, inflația de bază (core inflation) – care exclude componentele volatile precum energia și alimentele – a scăzut ușor la 2,3%, de la 2,4% în februarie. Acest indicator este urmărit atent de Banca Centrală Europeană în fundamentarea deciziilor de politică monetară.
Datele prezentate de Eurostat sunt preliminare, urmând ca o estimare revizuită, care va include și datele la nivelul Uniunii Europene, să fie publicată pe 16 aprilie.
Petrolul și tensiunile externe complică decizia privind dobânzile
Scumpirea energiei vine pe fondul dublării cotației petrolului, în contextul conflictului din Iran. În aceste condiții, Banca Centrală Europeană analizează dacă este necesară majorarea dobânzilor pentru a preveni extinderea scumpirilor către alte bunuri și servicii.
Teoria economică tradițională sugerează că băncile centrale ar trebui să ignore șocurile temporare generate de perturbările din aprovizionare, mai ales că efectele politicii monetare apar cu întârziere.
Totuși, riscul este ca scumpirile din energie să fie transferate în economie: companiile pot majora prețurile, iar angajații pot solicita salarii mai mari pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare. În plus, lipsa unei reacții ar putea afecta credibilitatea instituției.
În acest context, președinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat recent că există argumente pentru creșterea dobânzilor chiar și în cazul unor episoade inflaționiste puternice, dar temporare.
Piețele anticipează noi majorări de dobândă
Piețele financiare estimează trei majorări ale dobânzilor în acest an, prima fiind posibilă în aprilie sau iunie. Opiniile în interiorul BCE sunt însă împărțite.
Joachim Nagel consideră că o creștere a dobânzilor chiar din aprilie este o opțiune, în timp ce Isabel Schnabel avertizează asupra riscului unor decizii pripite.
Următoarea ședință de politică monetară a Banca Centrală Europeană este programată pentru 30 aprilie.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





