Ilie Bolojan atacă dezechilibrul din administrație. Veniturile locale, înghițite de cheltuieli: Cetățenii există ca cei din primărie să ia salariile

Săptămâna viitoare, Guvernul condus de Ilie Bolojan trimite în Parlament proiectul de buget pentru 2026, în timp ce reforma administrației și pachetul de relansare urmează să fie adoptate prin ordonanțe de urgență. Declarațiile au fost făcute marți seara, la București, în cadrul unui interviu televizat. În același context, premierul a abordat relația din coaliție, presiunea pe bugetele locale și tema pensiilor speciale.

Ilie Bolojan le cere primăriilor să reducă personalul acolo unde schema este supradimensionată

Ilie Bolojan a explicat că viitorul buget și reforma administrației sunt strâns legate de modul în care sunt cheltuiți banii la nivel local, iar ajustările vor viza direct aparatul administrativ din primării. Premierul a precizat că există deja instrumente clare de evaluare a numărului de angajați din fiecare localitate.

În cadrul interviului, șeful Executivului a arătat că alocările bugetare vor fi calibrate în funcție de realitatea demografică din teritoriu și de grila stabilită la nivel național.

„Există o statistică la prefecturile din județ și în funcție de numărul de locuitori se stabilește numărul de angajați, e o grilă. Acolo unde numărul de angajați e mai mare, adică în mod evident e prea mare, acolo vor trebui să reducă personalul sau să facă reduceri de cheltuieli.

Am fost puși să creștem taxele locale. În loc ca taxele să se ducă pe cofinanțare europeană, se duc pe cheltuielile de personal exagerate. Toate veniturile cetățenilor nu le acoperă cheltuielile de personal. Cetățenii există ca cei din primărie să-și ia salariile. Cât timp nu inversăm asta n-am făcut nimic”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a subliniat că, în prezent, o parte semnificativă din veniturile locale este direcționată către plata salariilor, în detrimentul investițiilor sau al cofinanțărilor pentru proiecte europene. În opinia sa, acest dezechilibru afectează capacitatea comunităților de a se dezvolta și pune presiune suplimentară pe bugetul național.

Bugetul pe 2026 și presiunea reformelor: Ilie Bolojan avertizează asupra riscurilor economice și politice

În contextul în care coaliția de guvernare a convenit luni asupra reformei administrației și a pachetului de relansare economică, Ilie Bolojan a arătat că cele două seturi de măsuri urmează să fie adoptate joi, prin ordonanțe de urgență. El a legat aceste decizii de situația generală a finanțelor publice și de nevoia de stabilitate.

Întrebat cum vor fi obligate autoritățile locale să se gospodărească astfel încât să nu mai depindă de transferuri de la bugetul național, premierul a insistat asupra limitelor financiare actuale și asupra necesității de a evita mesaje contradictorii în coaliție.

„În România erau acoperite 1/4 pentru salarii, aproape jumătate din volumul de investiții se face prin autoritățile locale. Suntem o țară rămasă în urmă, iar țara noastră nu mai are resursele necesare (…) Temele bune sunt preluate, celelalte sunt lăsate altora. Eu nu voi fi niciodată un populist, ca în coaliție să vorbesc ceva, apoi să spun altceva. Este o realitate pe care nu o putem nega.

Nu vin cu soluții pentru că nu e atât de simplu să ieși din astfel de situații pe de-o parte. Orice astfel de semnal de instabilitate nu face decât să crească dobânzile pe care le plătește România la împrumuturi.

Mâine CCR se va pronunța pe pensiile magistraților și amânările care au fost până acum nu sunt de natură să crească încrederea în CCR, nici în sistemul politic. Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât un salariu sau cineva care este în deplinătatea forței să plece la pensie la 48 de ani. Partidele care suntem astăzi la guvernare dacă nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să dăm livrabile, să lucrăm în interesul lor sigur că în 2028 vom discuta de un alt vot dacă vom mai ajunge să dialogăm”, a răspuns Ilie Bolojan.

Prin aceste declarații, premierul a conectat reforma administrativă și bugetul pe 2026 cu teme sensibile precum costul împrumuturilor externe, încrederea în instituții și presiunea publică legată de pensiile speciale. Ilie Bolojan a transmis că lipsa de coerență și eventualele semnale de instabilitate pot avea efecte directe asupra dobânzilor plătite de România, dar și asupra viitorului politic al actualei coaliții.