Ilie Bolojan anunță concedieri pentru creșteri salariale: Trebuie să trecem legea salarizării. Spațiul de creștere va fi foarte mic și ne batem joc de oameni

Premierul Ilie Bolojan a prezentat strategia Executivului pentru gestionarea deficitului bugetar, într-un context marcat de tensiuni politice și presiuni economice, luni, într-un interviu televizat. Șeful Guvernului a indicat că majorările salariale din sectorul public vor fi limitate, iar reducerile de personal sunt luate în calcul. Declarațiile vin în contextul unei moțiuni de cenzură anunțate de PSD și AUR.

Ilie Bolojan explică limitele bugetare și condițiile pentru creșteri salariale

Ilie Bolojan a subliniat că spațiul fiscal disponibil pentru majorarea salariilor din sectorul public este extrem de redus, în condițiile în care fondul total de salarii și angajamentele bugetare limitează orice creștere semnificativă. Oficialul a insistat asupra necesității adoptării legii salarizării, ca instrument de stabilizare și predictibilitate, avertizând că promisiunile nerealiste pot afecta încrederea populației.

„Trebuie să trecem legea salarizării. Dacă creem niște așteptări românilor că salariile vor putea crește cu procente foarte mari ne batem joc de ei, știind că avem posibilități limitate, de miliarde doar, și că față de cele 166 de miliarde de lei cât reprezintă fondul de salarii public nu poți să crești decât cu câteva miliarde, pentru că avem angajamente ca ponderea salariilor să nu fie mai mare de 8-8,1% din PIB și nici nu avem acești bani pur și simplu.

Trebuie să fii conștient că ai posibilitatea să le crești cu foarte puțin sau, dacă vrei să crești foarte mult înseamnă să reduci personalul acolo unde este excedentar. Spațiul de creștere va fi foarte mic și ne batem joc de oameni”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit declarațiilor sale, Guvernul analizează inclusiv reduceri de personal în instituțiile unde există excedent, ca măsură compensatorie pentru eventuale creșteri salariale. Ilie Bolojan a transmis indirect că promisiunile unor majorări consistente nu sunt sustenabile în actualele condiții economice și că acestea ar putea induce în eroare populația.

Totodată, premierul a explicat pentru Digi24 că România trebuie să respecte angajamentele privind ponderea cheltuielilor salariale în PIB, ceea ce limitează drastic marja de manevră a Executivului.

Ilie Bolojan invocă deficitul și presiunile economice în fața moțiunii de cenzură

Ilie Bolojan a explicat că situația economică actuală este rezultatul unor dezechilibre acumulate, iar corectarea acestora implică măsuri dificile și nepopulare. În acest context, premierul a respins criticile opoziției, arătând că nu există soluții rapide pentru reducerea deficitului și stabilizarea economiei.

„Gândiți-vă că am preluat această responsabilitate când România risca să își piardă fondurile europene, cu deficit de 9,3%, cu dobânzi care în 2025 au ajuns la aproximativ 55 de miliarde de lei, deci cât tot programul Anghel Saligny pe cinci ani de zile. Nu există rețete magice pentru corectarea deficitelor: creșteri de venituri și scăderi de cheltuieli.

A crea așteptări care nu pot fi onorate, ar trebui întrebați reprezentanții PSD ce soluții pentru reducerea prețului la energie ați avut pe care vi le-a blocat Bolojan? Care sunt soluțiile în domeniul economic pe care le-ați propus și pe care Bolojan le-a refuzat?

În condițiile în care am adoptat măsuri împotriva evaziunii, insolvențelor în cascadă. Care au fost soluțiile? Nu au venit soluțiile! Când ai o situație de genul nu există soluții simple, pentru că altfel s-ar fi înghesuit să fie premieri”, a declarat Ilie Bolojan.

Din perspectiva premierului, opoziția nu a oferit soluții concrete pentru reducerea costurilor sau stimularea economiei, iar criticile sunt considerate nefundamentate. Ilie Bolojan a transmis indirect că măsurile adoptate de Executiv sunt singurele viabile în actualul context.

De asemenea, acesta a subliniat că reformele necesare au fost întârziate în trecut și că orice guvern viitor va fi constrâns de aceleași realități economice.

Ilie Bolojan introduce plafonarea sporurilor și reforme în salarizarea bugetarilor

Ilie Bolojan a prezentat elementele-cheie ale noii legi a salarizării, subliniind că aceasta include măsuri stricte pentru controlul cheltuielilor din sectorul public. Una dintre principalele prevederi vizează limitarea sporurilor acordate angajaților bugetari.

 „Pachetul de relansare poate fi pus în practică dacă se fac reducerile care vin din administrația publică. Orice fel de lcuru pe care îl dai, orice fel de reducere de impozite și taxe o faci trebuie compensată de reduceri de cheltuieli. Nu a fost înghesuială și nimeni nu a încercat să facă acest lucru.

Reformele s-au făcut cu frâna de mână trasă, cu mari eforturi, și indiferent cine va veni premier, ce coaliție va fi, nu există soluții ca de pe o zi pe alta să generezi schimbări, că le-aș fi făcut. În continuare, trebuie să punem în practică legislații care aparent nu sună bine.

Noua lege a salarizării are un plafon de 20% la totalul sporurilor care pot fi acordate în sectorul public. Avem locuri în care sporurile astea sunt la 30%, deci acolo va fi o comprimare. A genera așteptări, când știi care sunt limitările, înseamnă iresponsabilitate, înseamnă păcălirea cetățenilor și e doar o problemă de timp până când oamenii vor vedea că nu e real ceea ce li se promite”, a declarat Ilie Bolojan.

În interpretarea declarațiilor sale, Executivul pregătește ajustări semnificative în structura veniturilor bugetarilor, în special în instituțiile unde sporurile depășesc plafonul stabilit. Ilie Bolojan a sugerat indirect că aceste măsuri sunt inevitabile pentru respectarea jaloanelor asumate prin PNRR.

Totodată, premierul a insistat că orice reducere de taxe sau stimul fiscal trebuie susținut prin scăderi de cheltuieli, reafirmând principiul echilibrului bugetar.

Tabel de sinteză – Măsurile anunțate de Ilie Bolojan:

Domeniu	Măsură anunțată	Impact estimat
Salarizare publică	Creșteri limitate, de ordinul câtorva miliarde	Majorări minime pentru bugetari
Personal bugetar	Posibile concedieri în zonele cu excedent	Reducerea costurilor administrative
Sporuri	Plafon de 20% din salariu	Scădere a veniturilor suplimentare în unele cazuri
Deficit bugetar	Corecție prin creșteri de venituri și reducere de cheltuieli	Stabilizare fiscală pe termen mediu
Reforme economice	Implementare dificilă, fără soluții rapide	Ajustări graduale, presiune politică ridicată
Angajamente europene	Respectarea pragului de max. 8-8,1% din PIB pentru salarii	Limitarea expansiunii bugetare