Ilie Bolojan acuză blocarea accesului furnizorilor în sistemul de energie: Au eliberat autorizaţii de racordare scriptice unor companii care nu au angajaţi

Premierul Ilie Bolojan susține că anumite mecanisme guvernamentale au permis blocarea accesului unor furnizori în sistemul energetic, prin emiterea de autorizații de racordare „scriptice” către companii fără activitate reală, fără angajați și fără intenția de a finaliza proiectele asumate.

Bolojan: Sistemele noastre guvernamentale au tolerat practic blocarea accesului furnizorilor în sistemul de energie

Ilie Bolojan a explicat că această practică a contribuit la blocarea rețelei și la creșterea semnificativă a costurilor de acces în sistemul de energie.

”Sistemele noastre guvernamentale au tolerat practic blocarea accesului furnizorilor în sistem. Cum au făcut asta? Nu anunţând că se blochează, ci eliberând autorizaţii de racordare scriptice doar, unor companii care nu au angajaţi. Unor companii care nu evoluează cu aceste proiecte, deci n-au de gând să le termine. Care doar le anunţă la vânzare au ajuns să le scoată la vânzare şi pe OLX, ca să ne dăm seama unde am ajuns. Dar practic se blochează sau se scumpeşte foarte mult accesul în sistem. Şi pentru că nu ai practic acces în sistemul energetic, nu ai cum să ai o creştere rapidă de producţie, ceea ce am avut în aceşti ani”, a declarat Ilie Bolojan, joi, la Rock FM.

Premierul Ilie Bolojan a arătat că România a ajuns să emită autorizații de racordare pentru aproximativ 80.000 de megawați, în condițiile în care consumul maxim al țării în sezonul rece este de circa 9.000 de megawați. În plus, încă aproximativ 30.000 de megawați se află în proces de analiză la Transelectrica.

El a explicat că această situație a dus, în practică, la blocarea sistemului energetic, în condițiile în care producători serioși, cu finanțare și garanții disponibile, nu reușesc să obțină avizele tehnice de racordare necesare pentru a-și dezvolta proiectele.

Bolojan a ridicat întrebarea dacă, în ultimii ani, nu a existat o ignorare a unei probleme cu impact strategic major pentru România, referindu-se la funcționarea pieței de energie.

De asemenea, premierul a susținut că în acest domeniu ar exista numeroase complicități care au contribuit la situația actuală.

”Bineînţeles că din, din această situaţie de blocaj câştigă cine? Cine a făcut proiecte pe hârtie. Pentru că dacă te duci la Transelectrica să soliciţi, de exemplu, o racordare într-o anumită zonă, s-ar putea să primeşti un răspuns că nu se poate. Dar a doua, a treia zi e posibil să te sune cineva. «A, în zona respectivă avem noi un proiect, dar vă costă atâta. » Şi nu cred în oameni talentaţi care fac nişte proiecte geniale în aceste zone, care primesc autorizaţii repede, fără să existe tot felul de complicităţi acolo. Şi cu siguranţă sunt foarte multe complicităţi, aici sunt foarte mulţi bani transpolitic, transinstituţional şi un deranj este foarte mare”, a subliniat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan critică lipsa investițiilor la Hidroelectrica: profit în loc de modernizare și energie mai ieftină

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că Hidroelectrica a realizat investiții reduse în ultimii ani, preferând în schimb să își maximizeze profiturile. El a criticat această abordare, susținând că reprezintă o formă de „risipă a banului public” prin lipsa dezvoltării infrastructurii energetice.

Bolojan a explicat că, având în vedere modul în care funcționează producția hidroenergetică în România, ar fi fost posibilă implementarea unor sisteme de stocare a energiei lângă baraje. Aceste baterii ar fi permis stocarea surplusului de energie produs în timpul zilei și utilizarea lui seara, când consumul este mai ridicat.

Potrivit premierului, o astfel de investiție ar fi putut genera profituri mai mari pentru companie și ar fi contribuit la reducerea cu 20–30% a prețului energiei pentru consumatorii români.

”V-aş da un alt exemplu de ce înseamnă să îţi baţi joc de banul public nefăcând investiţii. Gândiţi-vă că Hidroelectrica în aceşti ani a făcut puţine investiţii. Au preferat să facă profituri, pentru că oricum apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje, în loc să facă investiţii. Şi gândiţi-vă că dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcţioneze, pentru că nu poţi opri apa, am fi montat de un an, doi nişte baterii de stocare, în aşa fel încât toată producţia între orele de la prânz să fie stocate şi să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica şi ar fi însemnat preţuri cu 20 – 30% mai mici pe piaţa de energie din România pentru cetăţenii noştri”, a mai declarat Bolojan.

Premierul a precizat că, în loc să prioritizeze investițiile, conducerea Hidroelectrica ar fi ales să își acorde anual bonusuri de performanță, estimate la sume de 150.000–180.000 de euro, pe lângă salariile deja ridicate.

El a explicat că, dacă aceste fonduri ar fi fost direcționate către investiții, ar fi fost redus spațiul de speculație pe piețele de energie, limitând astfel marja de acțiune a actorilor care obțin câștiguri din tranzacțiile zilnice. În opinia sa, acest lucru ar fi contribuit la scăderea prețului energiei pentru consumatori.

”Dar au preferat să ia bonusuri de performanţă în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut de 150.000 – 180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au. În loc să facă aceste investiţii, dacă le-ar fi făcut, ar fi lăsat foarte multe spaţii, foarte puţine spaţii de tranzacţionat pe pieţe Şi cei care fac bani din operaţiuni care se întâmplă pe pieţele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mişcare şi preţul energiei ar fi scăzut. Sunt foarte multe zone de genul acesta”, a afirmat premierul Bolojan.