Vortexul polar. Cât de aspră ar putea fi iarna în România în acest an
Episoadele de răcire severă din luna noiembrie, resimțite în aproape toate regiunile țării și însoțite de primele ninsori la nivelul marilor orașe, au readus în prim-plan discuțiile despre vortexul polar. Meteorologii au transmis că acesta va intra într-o fază de slăbire în următoarele săptămâni, un proces care poate facilita deplasarea aerului rece către latitudini medii.
În acest context, predicțiile privind o iarnă aspră în România, cu viscol, ninsori abundente și temperaturi scăzute „ca altădată”, inclusiv în perioada sărbătorilor, s-au multiplicat rapid în spațiul public.
Totuși, climatologii avertizează că fenomenul este mult mai complex decât pare, că nu poate fi prezis în detaliu cu mult timp înainte și că afirmațiile despre o iarnă extrem de grea sunt, de cele mai multe ori, speculative.
Profesorul universitar Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat pentru Antena 3 că vortexul polar nu reprezintă un eveniment punctual, ci o stare persistentă a atmosferei polare care influențează în fiecare an modul în care se instalează sezonul rece.
Ce este, de fapt, vortexul polar
Profesorul Sfîcă a subliniat că vortexul polar nu trebuie privit ca un episod meteorologic izolat, ci ca o structură atmosferică permanentă localizată în regiunea polară, definită printr-o anumită distribuție a presiunii atmosferice, în special la nivelurile înalte ale troposferei. Acesta evoluează în funcție de momentul anului și este direct influențat de diferențele termice sezoniere.
În timpul iernii, a explicat specialistul, aerul foarte rece din proximitatea Polului Nord se extinde natural spre latitudinile temperate, pe fondul nopților polare lungi care determină răcirea intensă a maselor de aer. În schimb, în anotimpul cald, vortexul se contractă și își pierde coerența, putând fi „rupt” sau împărțit în sectoare, ca urmare a încălzirii generalizate din emisfera nordică.
În oglindă, atunci când vortexul polar din emisfera nordică se restrânge vara, cel din emisfera sudică se extinde, deoarece acolo este iarnă. Profesorul a descris această alternanță ca pe un „dans perpetuu” al atmosferei, un mecanism ciclic ce caracterizează climatul global.
„Un fenomen are o apariție punctuală, atât temporal, cât și spațial. Vortexul polar este o stare în care se găsește atmosfera în regiunea polară ce constă într-o anumită distribuție a presiunii atmosferice, mai ales în păturile înalte ale troposferei. El în mod curent este controlat de momentele din an.
În timpul iernii, aerul rece din zona polară se extinde mai mult către altitudini temperate. Este normal să se întâmple asta, nopțile polare sunt lungi și determină perioade de răcire intensă, iar în timpul verii se retrage foarte mult în jurul polului și nu mai este foarte coerent spațial, poate să fie rupt, spart în diverse sectoare, pentru că se încălzește la nivelul întregii emisfere.
Atunci când vortexul polar al emisferei nordice se restrânge către poli vara, se extinde vortexul polar al emisferei sudice, pentru că acolo este iarnă. Lucrul ăsta merge într-un dans perpetuu, de-a lungul anilor”, a spus prof. Lucian Sfîcă.
Cum influențează vortexul polar iernile din România
Vortexul polar, în funcție de cât de organizat sau dezorganizat este într-un anumit sezon, poate determina ierni mai blânde sau mai aspre. Profesorul Sfîcă a explicat că, atunci când vortexul rămâne foarte compact, concentrând aerul rece în jurul Polului Nord, temperaturile tind să fie mai ridicate în regiunile temperate, deci și în România. Pe de altă parte, dacă vortexul devine instabil și „se destramă”, masele de aer rece pot migra spre latitudini sudice, creând premise pentru ierni severe.
Totuși, acesta a atras atenția că variabilitatea vortexului polar nu poate fi prezisă cu precizie ridicată, mai ales pe termen lung. Meteorologii nu pot anticipa cu multe săptămâni înainte dacă vortexul va rămâne compact sau se va extinde spre zone temperate, iar astfel de predicții se bazează pe probabilități și modele climatice în continuă schimbare.
În aceste condiții, discuțiile despre o iarnă autentică în România, bazate strict pe comportamentul vortexului polar, sunt considerate în acest moment speculative.
„În momentul în care, din condiții de circulație atmosferică ajunge să nu mai fie atât de izolat la poli și să coboare spre latitudini temperate se face mai frig în zona temperată, iar aerul cald poate să își găsească dinspre Tropice loc chiar către zona polară.
Asta este o variabilitate în care vortexul polar se poate afla într-o iarnă sau alta, care totuși nu poate să fie prezisă cu o perioadă foarte mare de timp înainte. Nu vom avea o predicție foarte clară a acestei stări a atmosferei terestre la latitudini polare, încât toată discuția care se face acum este în bună măsură speculativă.
Nu putem avea un grad foarte mare de precizie a evoluției acestui vortex, astfel încât să știm dacă el va fi mai limitat la zona polară sau dacă se va extinde către latitudini mici și va fi mai puțin organizat, adică mai puțin omogen la latitudini mari”, adaugă specialistul.
De ce un vortex dezorganizat nu garantează o iarnă grea în România
Un detaliu esențial, adesea trecut cu vederea în dezbaterile publice, este faptul că ruperea sau dezorganizarea vortexului polar nu implică automat episoade severe de iarnă în țara noastră. Aerul rece rezultat din astfel de perturbări poate ajunge în zone precum Siberia sau America de Nord, lăsând Europa Centrală și de Est cu temperaturi relativ ridicate.
Profesorul Sfîcă a menționat că este posibil ca România să fie plasată fie în zona rece extremă, fie în cea mai caldă, în funcție de modul în care se redistribuie masele de aer. Tocmai de aceea, discuția este considerată supraevaluată din punct de vedere meteorologic, în lipsa unor date precise privind faza exactă a vortexului și traiectoria aerului polar.
Specialistul a explicat că, atunci când vortexul se sparge, frigul poate afecta o arie limitată, selectiv, iar localizarea exactă a regiunilor afectate nu poate fi prognozată cu acuratețe. Există, desigur, posibilitatea ca Europa să fie una dintre zonele lovite de aerul arctic, însă probabilitatea nu este suficient de clară pentru a transforma ipoteza într-o certitudine.
„Noi putem să fim fie în zona extrem de rece, fie în zona extrem de caldă. Din punct de vedere meteorologic ca prognoză, discuția este supraevaluată. Noi nu știm nici faza exactă în care va fi vortexul și nu știm nici dacă, în condițiile în care el va dezorganizat, aerul rece care se poate deplasa spre latitudini sudice va ajunge la noi.
Că asta se poate întâmpla este o chestiune de probabilitate dar discuția despre ceva garanții care ne pot fi oferite despre cum va fi iarna plecând de la vortexul polar au o doză speculativă.
Discuția despre spargere vizează niște semnale că el va fi mai puțin organizat în această iarnă, dar acea dezorganizare poate să ducă la un caracter selectiv al zonelor în care va fi foarte rece. Se poate întâmpla să fie în Europa? Există o șansă, dar nu poți să prognozezi foarte clar unde va aunge aerul rece și cum va impacta fiecare zonă a latitudinilor temperate”, explică prof. Lucian Sfîcă.
Exemple din ultimii ani: ierni extreme în America de Nord, ierni blânde în Europa
Evoluția vortexului polar din ultimii ani a generat scenarii climatice diferite între continente. America de Nord a experimentat în mod repetat episoade de frig extrem și furtuni puternice, asociate adesea cu dezorganizarea vortexului polar. În același timp, Europa a rămas în mare parte sub influența unor ierni blânde, cu temperaturi peste media multianuală.
Specialistul a explicat că, deși ruperea vortexului polar poate apărea o dată la câțiva ani și poate produce fenomene severe, nu se poate vorbi despre o legătură directă și garantată între acest fenomen și o iarnă grea în România. Au existat inclusiv situații în care, deși vortexul s-a rupt, țara noastră a avut temperaturi neobișnuit de ridicate.
„Ruperea vortexului polar poate să apară sistematic o dată la câțiva ani și să aducă episoadele cele mai complicate de iarnă pe care am putea să ni le amintim în momentul de față, însă e prematur să oferim garanția unei ierni grele la noi pentru că se rupe vortexul polar.
Au fost ani în care pe seama acestei ruperi a vortexului polar am avut chiar temperaturi foarte ridicate, pentru că nu am fost în zona aceea în care aerul rece să ajungă”, spune el.
România nu va scăpa însă de episoade de iarnă autentică
În ciuda schimbărilor climatice, care tind să ridice temperatura medie a iernilor, profesorul Lucian Sfîcă a avertizat că episoadele de iarnă autentică vor continua să apară periodic. Chiar dacă manifestările lor vor fi mai scurte și mai rare decât în deceniile trecute, ele vor rămâne o componentă inerentă a climatului românesc.
Specialistul a transmis că, în condițiile climatice actuale, este de așteptat ca temperaturile să fie, în ansamblu, peste mediile multianuale, ceea ce poate indica o iarnă mai caldă. Cu toate acestea, schimbările climatice nu elimină posibilitatea unor intruziuni polare scurte, dar intense, care să aducă zăpadă, ger și viscol chiar și în cele mai calde ierni.
„Orizontul de așteptare în condițiile climatice actuale este mai degrabă că temperaturile vor fi mai mari decât mediile multianuale, adică vom avea o iarnă posibil mai caldă, dar ceea ce putem să reținem este că în condiții de schimbare climatică, cu sau fără vortex polar putem să avem inclusiv în iernile viitorului dominate de această schimbare climatică episoade de frig accentuat de cîteva zile sau săptămâni ca altădată, iarnă în adevăratul sens al cuvântului.
Nu ne putem culca pe o ureche că e schimbare climatică și iată că asta ne salvează de iernile grele. Dacă nu ar fi vorba de rupere acestui vortex polar nu înseamnă că nu putem avea alte condiții care să aducă aerul polar la noi. Deci de iarnă nu scăpăm nici în schimbare climatică, chiar dacă ea nu va fi atât de persistentă”, a încheiat profesorul de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
