Guvernul preia datoriile companiilor strategice. Nou mecanism prin AAAS pentru a evita falimentele
SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea/Oana Gheorghiu
Executivul a adoptat două ordonanțe de urgență prin care introduce un mecanism de preluare a datoriilor pentru companiile strategice și reorganizează instituția responsabilă de acest proces. Măsura vizează evitarea intrării în faliment a unor firme importante pentru economia națională.
Guvernul intervine pentru companiile strategice cu datorii
Guvernul a aprobat joi un pachet legislativ format din două ordonanțe de urgență. Prima stabilește cadrul prin care statul poate prelua datoriile restante ale unor companii considerate strategice, iar a doua vizează reorganizarea instituției care va gestiona aceste operațiuni.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, obiectivul este consolidarea controlului asupra intereselor economice majore.
„Este foarte important ca pe viitor statul român să-și poată urmări cu mai multă atenție și mai multă eficiență interesele strategice”, a declarat aceasta, la finalul ședinței.
Ce datorii pot fi preluate și cum funcționează mecanismul
Noua legislație nu presupune o preluare automată a datoriilor, ci una realizată punctual, prin hotărâri de Guvern, în funcție de situația fiecărei companii.
Măsura se aplică atât companiilor de stat, cât și celor private cu capital majoritar sau integral, dacă sunt declarate de interes strategic.
Sunt vizate obligații bugetare precum:
- taxe și impozite
- contribuții sociale
- amenzi
- alte venituri la bugetul general consolidat, inclusiv dobânzi și penalități
„Fac obiectul preluării de către AAAS creanţele bugetare, respectiv impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri ale bugetului general consolidat, inclusiv accesorii, administrate de ANAF, precum şi alte creanţe aflate în administrarea unor instituţii ale statului sau a unor instituţii de credit cu capital majoritar de stat asupra unor societăţi cu capital integral sau majoritar privat declarate ca fiind de interes strategic sau societăţi cu capital majoritar sau integral de stat”, se arată la punctul 3 al Articolului unic din OUG citat.
AAAS devine „colectorul” creanțelor statului
Rolul central în acest mecanism revine Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituție aflată în subordinea Ministerului Economiei.
Aceasta va prelua creanțele de la ANAF sau de la instituții financiare de stat, precum EximBank, și le va administra centralizat.
Prin protocoale de predare-preluare, AAAS va primi inclusiv titlurile executorii și documentele aferente recuperării creanțelor.
În practică, instituția devine principalul instrument prin care statul gestionează datoriile companiilor strategice, pentru a evita executarea silită sau intrarea acestora în faliment.
„Nu este o naționalizare mascată”, susțin autoritățile
Reprezentanții statului insistă că măsura nu trebuie interpretată ca o formă de naționalizare, ci ca un mecanism temporar de sprijin.
„Vorbim aici de cadrul general în care poate acţiona AAAS, pe modelul Romaero. În condiţiile în care mai există companii strategice cu datorii la ANAF sau la Eximbank care sunt direct impactate de acest context internaţional foarte dificil, aceste creanţe pot fi preluate de noi, cu scopul ca aceste întreprinderi să-şi poată continua activitatea, să plătească salarii, să nu intre în faliment”, a spus anterior președintele AAAS, Daniel Geantă.
Acesta a subliniat că intervenția statului are rolul de a oferi o „gură de oxigen” companiilor afectate de contextul economic actual.
Ce companii sunt vizate de noul mecanism
Printre companiile considerate strategice se regăsesc entități din domenii-cheie precum:
- energie
- transporturi (inclusiv CFR)
- apărare
- resurse minerale (ex. Salrom)
- servicii publice (Poșta Română, TAROM)
- infrastructură portuară (Portul Constanța)
În zona privată, un exemplu este Azomureș, afectat de creșterea prețului gazelor.
De asemenea, surse din piață indică faptul că și Liberty Galați ar putea intra în categoria companiilor strategice, în contextul rolului său în industria de apărare și al datoriilor semnificative.
Context: presiuni economice și risc de falimente
Măsura vine într-un context economic complicat, în care mai multe companii importante se confruntă cu datorii mari și dificultăți financiare.
Prin acest mecanism, statul încearcă să evite situațiile în care firme strategice ajung să fie executate silit chiar de instituții ale statului, precum ANAF sau băncile cu capital majoritar public.
Noua abordare ar putea oferi timp pentru restructurare și stabilizare, însă ridică și întrebări legate de impactul asupra bugetului și de eficiența pe termen lung a intervenției statului.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





