Termenul este considerat critic în contextul planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, care se încheie la 31 decembrie 2026 și care impune restricții stricte privind acordarea ajutorului de stat.
TAROM se află în întârziere față de planul de restructurare
Compania aeriană națională se află în prezent în implementarea unui plan de restructurare care include un ajutor total de până la 95,3 milioane de euro, format din ștergeri de datorii și injecții de capital.
Printre condițiile impuse de Comisia Europeană se numără reducerea flotei de la 18 la 14 aeronave și diminuarea numărului de rute operate, pentru limitarea distorsiunilor concurențiale pe piață.
Cu toate acestea, documentul guvernamental arată că indicatorii asumați inițial nu au fost atinși. Principala sursă de venit a companiei în anul 2024 a fost reprezentată de vânzarea de active, precum sloturi și aeronave, și nu activitatea operațională curentă.
În plus, gradul de ocupare estimat pentru anul 2025 este sub 70%, față de nivelul de 78% prognozat anterior. Totodată, pierderea estimată pentru 2025 este de aproximativ 186 milioane de lei.
Conducerea interimară a companiei a recunoscut că operatorul nu se află în grafic cu planul de restructurare.
O restricție europeană poate bloca sprijinul de stat
După 31 decembrie 2026, România nu va mai putea acorda TAROM un nou ajutor de stat pentru cel puțin zece ani, din cauza principiului european numit one time, last time.
Practic, dacă actualul plan de restructurare eșuează, orice recapitalizare din bani publici devine imposibilă până în jurul anilor 2034-2036.

Documentul guvernamental conturează două opțiuni principale pentru viitorul TAROM
Documentul guvernamental conturează două opțiuni principale pentru viitorul TAROM. Prima variantă este un parteneriat strategic cu un operator privat. Statul ar putea vinde un pachet minoritar, între 20% și 49%, sau chiar unul majoritar, către un operator aerian cu capacitate financiară și operațională. Printre exemplele menționate se numără grupuri precum Lufthansa, LOT sau Emirates.
Un astfel de investitor ar putea aduce capital fără ajutor de stat, know-how managerial și operațional, precum și acces la noi rute. În același timp, statul ar putea păstra controlul majoritar, în funcție de structura tranzacției. Acesta este considerat singurul scenariu care permite recapitalizarea după 2026 fără încălcarea regulilor Uniunii Europene.
A doua variantă este ieșirea ordonată din piață. Dacă nu este identificat un partener credibil și planul de restructurare nu este îndeplinit, statul ar putea decide încetarea operațiunilor TAROM ca operator integrat.
În acest scenariu, activele valoroase ale companiei ar urma să fie valorificate separat sau transferate. Este vorba despre sloturi pe aeroporturi importante, precum Frankfurt și Paris Charles de Gaulle, acorduri bilaterale, certificări IOSA și infrastructura de mentenanță.
Ministerul Transporturilor trebuie să prezinte Guvernului o evaluare realistă
Potrivit documentului, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte Guvernului o evaluare realistă privind fezabilitatea celor două scenarii și să propună o decizie până la data de 30 aprilie 2026.
După acest termen, orice ajustare a planului de restructurare trebuie notificată Comisiei Europene înainte de finalul anului 2026. Ulterior, posibilitatea de intervenție se închide.
Documentul este asumat de aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gherghiu și subliniază necesitatea recalibrării indicatorilor de performanță ai TAROM. Potrivit concluziilor prezentate, decizia finală trebuie să fie bazată pe performanța operațională reală a companiei, nu pe venituri excepționale provenite din vânzarea de active.

Situația TAROM se află în prezent în analiza Ministerului Transporturilor
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat joi că TAROM este singura companie din portofoliul Ministerului Transporturilor pentru care Executivul așteaptă în continuare un punct de vedere oficial din partea ministerului. Ea a subliniat că actualul model de business al operatorului aerian nu este sustenabil, în condițiile în care compania pierde bani de ani de zile și nu a reușit să obțină profit operațional în ultimul deceniu.
Potrivit vicepremierului, situația TAROM se află în prezent în analiza Ministerului Transporturilor, instituția care gestionează dosarul companiei. Oana Gheorghiu a explicat că, în privința acestei societăți, nu a existat până acum o aliniere clară asupra direcției de urmat, motiv pentru care Guvernul așteaptă feedback-ul ministerului de resort.
TAROM se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană
Ea a reamintit că TAROM se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană, însă implementarea acestuia nu se desfășoară conform calendarului stabilit. În opinia sa, întârzierile sunt generate atât de factori obiectivi, cât și de elemente mai puțin obiective.
Vicepremierul a precizat că societatea poartă în continuare discuții cu Comisia Europeană, iar una dintre variantele analizate este prelungirea planului de restructurare. O astfel de decizie ar putea fi influențată de contextul geopolitic actual și de criza petrolului. Dacă extinderea va fi aprobată, planul ar urma să continue, iar compania ar putea aștepta livrarea noilor aeronave și reorganizarea întregului flux operațional.
„Asupra acestei companii nu a existat aliniere, este singura companie din portofoliul Ministerului Transporturilor pentru care aşteptăm feedback-ul, răspunsul Ministerului. Ce pot să vă spun este că Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom. Ştim că Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Acest proces nu este în grafic din motive, unele obiective, unele mai puţin obiective, însă compania Tarom are un dialog cu Comisia Europeană. Dacă se aprobă prelungirea planului, mai ales având în vedere noul context geopolitic şi criza de petrol, atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi probabil să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux”, a spus Oana Gheorghiu.
A fost analizat și scenariul în care Comisia Europeană nu aprobă prelungirea planului
În același timp, Oana Gheorghiu a arătat că, în cadrul comitetului guvernamental, a fost discutat și scenariul în care Comisia Europeană nu aprobă prelungirea planului. În acest caz, autoritățile trebuie să aibă pregătite soluții clare pentru viitorul operatorului național.
Referindu-se la performanța financiară a companiei, vicepremierul a declarat că actualul model economic al TAROM nu poate continua în forma actuală. Ea a arătat că operatorul a înregistrat pierderi în ultimii zece ani, cel puțin potrivit datelor analizate de Guvern.
Totodată, Oana Gheorghiu a explicat că TAROM nu a realizat profit operațional în ultimul deceniu. Deși compania a raportat profit în anul 2024, acesta nu a provenit din activitatea de bază, ci din alte surse de venit.
„Actualul model de business de la Tarom nu este sustenabil, compania pierde bani în ultimii 10 ani, cel puţin acolo unde ne-am uitat. Noi ştim că profit operaţional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani, a înregistrat profit în anul 2024, dar nu din activitate, din operaţional, ci din alte activităţi. Aşa că, este clar că avem nevoie să explorăm alte soluţii pentru Tarom”, a conchis Gheorghiu.

