Guvernul pregătește noi reguli pentru plata salariilor restante. Statul vrea să preia datoriile companiilor strategice

Guvernul a analizat mai multe proiecte de ordonanță care vizează intervenția statului în companiile strategice, plata salariilor restante și protecția consumatorilor. Măsurile au fost discutate în primă lectură și includ extinderea atribuțiilor unor instituții-cheie. Deciziile au fost luate joi, la București, în cadrul ședinței Executivului. Noile reglementări vizează atât mediul economic, cât și populația și sectorul agricol.

Guvernul definește companiile strategice și își rezervă dreptul de intervenție directă

Guvernul introduce un cadru nou prin care stabilește ce înseamnă o societate de interes strategic și în ce condiții statul poate interveni pentru a preveni blocaje majore în economie.

Executivul a analizat un proiect de ordonanță care definește explicit domeniile considerate esențiale, printre care industria extractivă, producția de oțel, aluminiu și ciment, industria de apărare, IT&C, transportul energiei și producția de energie electrică și gaze.

Prin acest act normativ, statul își creează un mecanism prin care poate interveni atunci când astfel de companii ajung în dificultate financiară sau riscă să își întrerupă activitatea.

Documentul prevede inclusiv „instituirea dreptului de preempțiune de cumpărare al statului asupra unor active sau participații” și posibilitatea intervenției directe atunci când există riscul întreruperii activității unor capacități esențiale.

Astfel, statul va avea prioritate în achiziționarea unor active sau participații în cazul în care companiile strategice sunt scoase la vânzare sau intră în criză, pentru a preveni pierderea controlului asupra unor sectoare-cheie.

Autoritățile vor putea introduce și mecanisme de monitorizare a infrastructurilor critice, cu scopul de a limita dependențele externe și de a proteja industriile esențiale.

Statul ar putea prelua datoriile companiilor și extinde rolul AAAS

Guvernul pregătește și o schimbare majoră în modul de gestionare a datoriilor companiilor considerate importante pentru economie.

Un alt proiect analizat prevede ca Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului să poată prelua datorii de la ANAF sau alte instituții, inclusiv în cazul firmelor aflate în insolvență sau executare silită.

Este vorba despre obligații financiare precum „impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri ale bugetului general consolidat”, inclusiv accesoriile acestora.

Măsura vizează atât companii de stat, cât și firme private declarate de interes strategic, iar scopul este recuperarea mai eficientă a creanțelor și protejarea intereselor economice ale statului.

În paralel, Executivul a analizat reorganizarea AAAS, care va deveni „organ central de specialitate, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului”.

Această schimbare consolidează rolul instituției, care va primi atribuții extinse, inclusiv în administrarea bunurilor provenite din sancțiuni internaționale sau din recuperarea unor datorii. Finanțarea va fi asigurată integral de la bugetul de stat.

Reguli noi pentru salarii restante și protecție sporită pentru consumatori

Guvernul modifică și mecanismele prin care angajații își pot recupera salariile în situațiile în care angajatorii intră în dificultate.

Executivul a analizat schimbări privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, clarificând perioadele pentru care pot fi acordate sumele restante și modul de calcul al acestora.

Noile reguli diferențiază între situațiile de insolvență și cele de concordat preventiv și stabilesc exact ce drepturi salariale pot fi acoperite din fond.

Actul normativ prevede și plata unor contribuții sociale, respectiv contribuția de asigurări sociale și cea de sănătate, pentru angajații afectați.

În același timp, sunt simplificate procedurile administrative și documentația necesară, pentru ca mecanismul să poată fi aplicat mai rapid și uniform.

Pe de altă parte, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care vizează serviciile financiare contractate la distanță.

Noile prevederi impun furnizorilor obligația de a oferi „informații clare, accesibile și complete” despre costuri, condiții și riscuri.

Totodată, sunt introduse reguli de transparență pentru procesele automatizate, inclusiv în cazul personalizării prețurilor.

Consumatorii vor avea dreptul de retragere fără penalități și fără a-și justifica decizia, iar informațiile precontractuale trebuie prezentate într-un format „lizibil și ușor de înțeles”.

Sprijin pentru agricultură și acorduri internaționale aprobate de Executiv

Guvernul a aprobat și măsuri cu impact direct asupra agriculturii, alocând 620 de milioane de lei pentru sprijinirea fermierilor.

Suma este destinată schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferentă perioadei iulie–decembrie 2025.

Pentru anul 2026, nivelul rambursării accizei este stabilit la 2,697 lei pe litru de motorină utilizat în lucrările agricole.

Subvenția reprezintă diferența dintre acciza standard prevăzută de Codul Fiscal și nivelul redus de 106,72 lei pentru 1.000 de litri.

Sprijinul se aplică sectoarelor vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare, iar plățile vor fi realizate prin intermediul APIA, în limita bugetului aprobat.

În plan extern, Executivul a transmis Parlamentului proiecte de lege pentru ratificarea unor acorduri internaționale.

Printre acestea se află un memorandum de cooperare militară între România și Egipt, care vizează „crearea unui canal de dialog politico-militar” și întărirea relațiilor bilaterale.

De asemenea, a fost transmis un acord regional privind prevenirea și gestionarea dezastrelor în Europa de Sud-Est, care urmărește coordonarea între state în situații de criză.

În cadrul aceleiași ședințe, Guvernul a adoptat și hotărâri administrative privind bunuri din domeniul public și schimbări de personal la nivel local, inclusiv eliberarea din funcție a subprefectului județului Gorj.