Măsuri fiscale pentru susținerea contribuabililor și mediului antreprenorial
Noile măsuri fiscale propuse de Ministerul Finanțelor urmăresc îmbunătățirea conformării voluntare și creșterea lichidității companiilor, dar și reducerea presiunii administrative asupra antreprenorilor. Pachetul legislativ introduce facilități pentru persoane fizice, IMM-uri și startup-uri, în încercarea de a impulsiona investițiile și activitatea economică.
Ministrul Finanțelor a explicat că statul încearcă să echilibreze investițiile publice cu stimularea capitalului privat și să creeze un cadru fiscal mai predictibil pentru mediul de afaceri.
„În ultimii ani, România a beneficiat de investiții publice fără precedent care au susținut dezvoltarea – prin fonduri europene, programe naționale și proiecte majore de infrastructură, iar acest efort va continua, inclusiv prin noi instrumente europene. Totuși, dezvoltarea economică nu poate depinde doar de această componentă – investițiile private sunt esențiale pentru creștere.
Pachetul de relansare pe care îl propunem azi sprijină direct investițiile și productivitatea, oferă companiilor și antreprenorilor stabilitate, reguli mai simple și stimulente reale pentru modernizare și inovare. Astfel consolidăm competitivitatea economiei, susținem creșterea PIB-ului și, împreună cu utilizarea eficientă a fondurilor europene, vizăm o revenire sustenabilă a economiei pe traiectoria sa de dezvoltare în orizontul 2027–2028”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Printre facilitățile anunțate se regăsește acordarea unei bonificații de 3% din impozitul anual datorat de companii, microîntreprinderi și persoane fizice. Pentru contribuabilii individuali, acordarea facilității este condiționată de depunerea Declarației Unice și achitarea integrală a obligațiilor până la 15 aprilie 2026. Începând din luna martie, declarația va fi precompletată în Spațiul Privat Virtual, măsura fiind prezentată drept un mecanism de recompensare a disciplinei fiscale.
Vezi aici proiectul de lege, respectiv expunerea de motive.
proiectLegerelansare_05022026Alte măsuri incluse în pachetul fiscal: majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului TVA
Proiectul mai prevede majorarea plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, de la 4,5 milioane lei la 5 milioane lei în 2026 și la 5,5 milioane lei din 2027. Autoritățile susțin că această modificare va permite firmelor să plătească TVA doar după încasarea facturilor, reducând presiunea asupra fluxului de numerar.
Microîntreprinderile vor beneficia de mai multe facilități, inclusiv prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea primului salariat în cazul firmelor nou-înființate și posibilitatea revenirii la regimul micro de la începutul anului fiscal. De asemenea, concediile medicale ale singurului angajat nu vor mai determina pierderea regimului fiscal dacă depășesc cumulativ 30 de zile anual.
Un alt element de simplificare administrativă constă în majorarea pragului pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe, de la 2.500 lei la 5.000 lei, măsură care permite firmelor să înregistreze achizițiile mai mici direct drept cheltuieli, obținând astfel avantaje de lichiditate.
Măsuri fiscale orientate spre investiții strategice și dezvoltare economică
Ministerul Finanțelor susține că noile măsuri fiscale includ mecanisme dedicate investițiilor majore, menite să genereze efecte economice pe termen lung și să atragă capital în domenii cu valoare adăugată ridicată. Proiectul creează cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aporturi la capital pentru proiecte cu valoare de minimum un miliard de lei.
Investițiile considerate strategice trebuie să stimuleze dezvoltarea regională, competitivitatea economică și crearea de locuri de muncă specializate. Companiile beneficiare vor avea obligația de a menține investițiile timp de cel puțin cinci ani după finalizarea proiectelor. Pentru eligibilitate, firmele nou-înființate trebuie să aibă un capital social de minimum 25 milioane lei, iar companiile active trebuie să demonstreze o cifră de afaceri medie de cel puțin 50 milioane lei și active în aceeași valoare.
Proiectul introduce scheme de ajutor de stat pentru investiții în industria prelucrătoare cu deficit comercial, valorificarea resurselor minerale critice și dezvoltarea tehnologiilor cu emisii reduse. Sunt vizate, de asemenea, investiții în cercetare și dezvoltare, industria de apărare și proiecte pentru reducerea disparităților regionale.
Sprijinul financiar include granturi, credite fiscale acordate pe șapte ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile din cercetare, iar bugetele estimate ajung la 1,05 miliarde euro.
Un rol central în implementarea acestor programe îl va avea Banca de Investiții și Dezvoltare, care va putea gestiona scheme de finanțare și garantare pentru autorități locale și companii private. Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor intenționează să transfere către instituție suma de un miliard de lei pentru dezvoltarea acestor instrumente.
Românii din diaspora incluși în pachetul de măsuri fiscale
Programul INVESTIM ACASĂ va oferi sprijin românilor din diaspora care revin în țară pentru a deschide afaceri. Schema combină împrumuturi garantate parțial de stat cu un capital nerambursabil de până la 20.000 euro pentru fiecare proiect, cu un buget total de 100 milioane euro pentru perioada 2026-2029.
Proiectul extinde și cadrul investițional pentru fondurile de pensii private, care vor putea direcționa până la 1% din active către investiții private, plafon ce poate crește până la 5% în anumite condiții. În paralel, se introduc deduceri fiscale pentru companiile care se listează la bursă și pentru persoanele fizice care investesc în instrumente financiare, în limita a 400 euro anual.
Ministerul Finanțelor mai propune alocarea a până la un miliard de lei către Exim Banca Românească pentru susținerea exporturilor și a investițiilor externe. Totodată, este prevăzut un program național pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat, cu o finanțare de până la 25 milioane euro și crearea unui comitet interministerial de coordonare.
Autoritățile estimează că proiectele strategice vor genera lanțuri economice în industrii conexe, vor crea mii de locuri de muncă specializate și vor contribui la creșterea veniturilor bugetare. Deși implementarea măsurilor ar putea produce o scădere temporară a veniturilor bugetare cu aproximativ 2,1 miliarde lei în 2026, oficialii susțin că impactul va fi compensat ulterior prin extinderea bazei economice, reducerea evaziunii și creșterea investițiilor private.
