Ministerul Finanțelor alocă peste 3,8 miliarde de lei pentru investiții și arierate, fără impact asupra deficitului
Miercuri, 17 decembrie, Guvernul a aprobat o Hotărâre de Urgență prin care Ministerul Finanțelor alocă aproape 2,5 miliarde de lei pentru achitarea arieratelor și continuarea investițiilor publice gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
Decizia se înscrie într-un pachet mai amplu de relocări bugetare care depășesc 3,8 miliarde de lei, direcționate către sectoare-cheie ale economiei și administrației publice.
Potrivit autorităților, pe lângă suma alocată MDLPA, Ministerul Finanțelor a realizat, doar în ultima săptămână, redistribuiri directe de peste 1,35 miliarde de lei către Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și alte autorități de management implicate în derularea proiectelor finanțate din fonduri europene pentru dezvoltare regională.
În paralel, Executivul urmează să aprobe o altă Hotărâre de Urgență prin care aproape 2 miliarde de lei vor fi direcționate către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru plata serviciilor medicale esențiale, a medicamentelor și a concediilor medicale restante.
Cea mai mare parte a fondurilor pentru MDLPA va fi utilizată pentru achitarea restanțelor din Programul Anghel Saligny, în valoare de peste 1,5 miliarde de lei. Alte 900 de milioane de lei sunt destinate stingerii arieratelor aferente proiectelor din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și programelor derulate prin Compania Națională de Investiții.
Alexandru Nazare: Ritmul eficient al încasărilor și măsurile pentru reducerea deficitului bugetar au creat spațiul necesar pentru aceste relocări de fonduri
Într-o explicație publică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a arătat că ritmul eficient al încasărilor din ultimele luni, alături de măsurile adoptate pentru reducerea deficitului, au creat spațiul necesar pentru aceste relocări semnificative de fonduri.
El a subliniat că prioritatea a fost stingerea datoriilor importante acumulate de ministere la final de an, în special arieratele de aproximativ 2,5 miliarde de lei ale MDLPA, care sunt acoperite aproape integral prin aceste decizii.
Ministrul a explicat că, în lipsa acestor plăți realizate în 2025, presiunea bugetară s-ar fi transferat în 2026, prin acumularea de noi arierate, întârzieri la plată către furnizori și beneficiari, blocaje sau amânări ale investițiilor publice și perturbarea fluxurilor financiare din economie.
Un asemenea scenariu ar fi avut efecte negative asupra execuției bugetare și a creșterii economice din anul următor. Totodată, Nazare a arătat că relansarea economică rămâne dependentă de absorbția fondurilor europene și de un parteneriat predictibil cu mediul de afaceri, iar comportamentul bugetar din ultimele șase luni confirmă această direcție.
„Ritmul eficient al încasărilor din ultimele luni, precum și măsurile adoptate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar creează spațiul necesar pentru aceste relocări semnificative de fonduri. Acestea ne permit să stingem datorii importante ale ministerelor la final de an – precum, de exemplu, arieratele acumulate la Ministerul Dezvoltării, în valoare de 2,5 miliarde de lei, pe care reușim să le acoperim acum aproape integral.
Dacă aceste sume nu ar fi fost plătite în acest an, presiunea bugetară s-ar fi transferat în 2026, prin acumularea de arierate suplimentare, întârzierea plăților către furnizori și beneficiari, blocarea sau amânarea unor investiții publice și afectarea fluxurilor financiare din economie, cu efecte negative asupra execuției bugetare și a creșterii economice de anul viitor.
Relansarea economică a României se bazează, în continuare, pe absorbția fondurilor europene și pe un parteneriat predictibil și onest cu mediul de afaceri. Comportamentul bugetar responsabil al Guvernului din ultimele 6 luni confirmă această direcție, permițând mobilizarea unor resurse importante pentru investiții publice, proiecte finanțate din fonduri europene, dezvoltare locală”, a transmis Alexandru Nazare.
Autoritățile precizează că aceste măsuri sunt posibile pe fondul unei evoluții favorabile a situației fiscal-bugetare din ultimele șase luni, susținute de o coordonare mai eficientă a programării fondurilor naționale și europene, de adaptarea Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la realitățile implementării și de măsuri ferme privind disciplina bugetară și creșterea veniturilor.
Relocările de fonduri NU influențează nivelul deficitului bugetar
Ministerul Finanțelor subliniază că relocările de fonduri nu influențează nivelul deficitului bugetar, fiind realizate în cadrul programării aprobate prin ultima rectificare bugetară, cu respectarea țintei de deficit de 8,4% din PIB pentru anul 2025.
Un element-cheie în crearea acestui spațiu fiscal îl reprezintă renegocierea PNRR. În luna iulie 2025, Ministerul Finanțelor s-a alăturat oficial demersului de revizuire a Planului, obținând sprijinul Comisia Europeană și al DG ECFIN pentru mutarea finanțării unor proiecte majore de infrastructură rutieră din componenta de împrumut în cea de grant. Implementarea acestor modificări, împreună cu cadrul legal instituit prin OUG nr. 72/2025 și rectificările bugetare operate în acest an, au generat un spațiu fiscal suplimentar estimat la aproximativ 5,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,3% din PIB.
Complementar, Guvernul a obținut acordul Comisiei Europene pentru mutarea unor proiecte din sănătate și infrastructura de transport, care nu aveau perspective de finalizare până în august 2026, din PNRR în Politica de Coeziune 2021–2027. Această decizie permite inclusiv decontarea unor cheltuieli deja efectuate din fonduri europene, reducând presiunea asupra deficitului și sprijinind absorbția eficientă a banilor UE.
În plus, măsurile adoptate în perioada iulie–septembrie pentru limitarea cheltuielilor de personal și a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, inclusiv reducerea unor sporuri și plafonarea cheltuielilor amânabile, au generat economii suplimentare. Acestea sunt utilizate în prezent pentru finanțarea investițiilor publice și pentru asigurarea cofinanțărilor necesare atragerii fondurilor europene.
Prin redistribuirile deja operate, Ministerul Finanțelor a asigurat peste 600 de milioane de lei pentru Ministerul Transporturilor, peste 750 de milioane de lei pentru Ministerul Agriculturii și peste 30 de milioane de lei pentru proiecte de dezvoltare regională ale autorităților locale. Guvernul reafirmă că toate aceste alocări se încadrează în bugetul aprobat și nu determină o creștere a deficitului, menținând ținta asumată pentru 2025.
Suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării, din Fondul de rezervă bugetară
Tot astăzi, 17 decembrie, Ministerul Dezvoltării a anunţat că achită toate lucrările executate la investiţii pe toate programele de finanţare, după ce Guvernul a suplimentat bugetul ministerului cu 2,41 miliarde de lei.
„Vom achita toate facturile depuse la Ministerul Dezvoltării pentru lucrările efectuate la investiţii, inclusiv cele depuse în această lună, dacă nu sunt necesare completări sau clarificări punctuale. La finalul anului, nu vom avea facturi neplătite pe niciun program de finanţare guvernamental derulat de Ministerul Dezvoltării”, a afirmat ministrul Cseke Attila.
În şedinţa de miercuri, 17 decembrie 2025, Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării, din Fondul de rezervă bugetară, cu suma de 2.410.450.000 de lei.
Din această sumă, vor fi achitate 2.557 de facturi pentru investiţii, precum cele în reţeaua de apă şi canalizare, reţeaua de distribuţie a gazelor naturale sau modernizarea drumurilor, finanţate prin Programul ”Anghel Saligny”, investiţii finanţate prin programele PNDL I şi II, reabilitarea seismică a şcolilor, grădiniţelor, spitalelor, a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, construcţia de locuinţe sociale, de serviciu şi de necesitate, precum şi elaborarea planurilor urbanistice, precizează sursa citată.
Ministerul Dezvoltării a plătit şi facturile depuse pentru lucrările efectuate la investiţiile finanţate de minister, prin Compania Naţională de Investiţii.
