Ilie Bolojan critică finanțarea spitalelor: Aproape toți banii se duc pe salarii, nu pe pacienți
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra modului în care sunt finanțate spitalele din România, susținând că, în unele unități sanitare, până la 95% din fondurile primite de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt cheltuite pe salarii.
Într-un interviu acordat lui Andi Moisescu, șeful Guvernului a afirmat că, în aceste condiții, pentru pacienți rămân sume infime destinate medicamentelor, analizelor, curățeniei, consumabilelor și dotărilor, ceea ce afectează direct calitatea actului medical.
Bolojan a explicat că un spital în care aproape întreaga finanțare este absorbită de cheltuielile salariale nu mai funcționează, în realitate, în beneficiul pacienților.
În opinia sa, o astfel de unitate ajunge să existe în principal pentru plata veniturilor angajaților, nu pentru furnizarea de servicii medicale conforme cu rolul său public. Premierul a subliniat că, în interiorul sistemului sanitar, există situații în care nivelul unor salarii este complet disproporționat în raport cu activitatea prestată și cu rezultatele obținute.
„Gândiți-vă că avem spitale în România în care 95% din banii care îi primești de la Casa de sănătate se duc pe salarii. Le rămâne o sumă infimă pentru pacienți, pentru medicamente, pentru curățenie, pentru analize, pentru tot ce înseamnă consumabilele, pentru aparate.
Înseamnă că acel spital nu există pentru pacienți, așa cum este definiția. Există pentru că oamenii de acolo își iau niște salarii care uneori sunt disproporționate total cu ceea ce fac”, a spus Ilie Bolojan.
Managerii de spitale primesc fonduri pentru salarii fără vreo condiție privind rezultatele, astfel că nu-și doresc schimbarea
Șeful Executivului a arătat că problema nu se rezumă doar la oameni sau la cazuri punctuale, ci ține de regulile de finanțare aplicate spitalelor. Potrivit acestuia, statul nu a stabilit până acum mecanisme clare și fără echivoc care să lege alocarea banilor publici de performanță și de volumul real de servicii medicale oferite.
El a susținut că finanțarea ar trebui să urmeze numărul de cazuri rezolvate și calitatea actului medical, nu simple criterii administrative sau structurale.
În acest context, Bolojan a criticat sistemul actual, în care spitalele sunt susținute financiar în funcție de numărul de paturi sau de structurile existente, și nu de serviciile efectiv prestate pacienților.
Premierul a argumentat că statul ar trebui să plătească serviciile medicale, nu să acopere automat costurile salariale sau să mențină unități care funcționează fără presiunea performanței. În opinia sa, această abordare menține spitalele și managerii într-o „zonă de confort”, fără stimulente reale pentru schimbare.
„Greșeala este că n-am stabilit niște reguli fără echivoc în care să spunem cât se poate de clar: banii la un spital se duc după numărul de cazuri pe care le-ai rezolvat.
Îți plătim serviciile, nu îți plătim numărul de paturi, nu îți plătim transferul salarial pentru angajați”, a adăugat Ilie Bolojan.
Premierul a mai explicat că, atâta timp cât managerii de spitale primesc fonduri pentru salarii fără ca acestea să fie condiționate de rezultate, nu există o motivație autentică pentru reformă.
Ilie Bolojan a sugerat că, în absența unor reguli care să penalizeze lipsa de performanță și să recompenseze eficiența, sistemul va continua să funcționeze inert, chiar dacă rezultatele sunt slabe.
„Cât timp managerii de spital vor primi bani de salarii fără să fie legat acest lucru de performanța lor, vor sta într-o zonă de confort.
De ce s-ar schimba dacă sunt confortabile și lucrurile merg mai departe? Nici noi nu ne-am face asta”, a punctat șeful Guvernului.
Bolojan: E foarte important cine este ministrul Sănătății, care este atitudinea lui
Șeful Guvernului a insistat că reforma din sănătate nu poate rămâne la nivel declarativ și că este necesară modificarea profundă a stimulentelor financiare.
Potrivit lui Ilie Bolojan, doar prin scoaterea spitalelor și a managerilor din această zonă de confort se poate ajunge la o utilizare real eficientă a banilor publici și la o economie funcțională în domeniul sanitar. El a plasat responsabilitatea pentru această schimbare în sarcina directă a Guvernului, indiferent de costurile politice.
În același timp, premierul a legat succesul unei astfel de reforme de stabilitatea politică și de capacitatea miniștrilor de a impune reguli coerente într-un sistem rezistent la schimbare. El a subliniat importanța sprijinului politic și instituțional pentru ca deciziile dificile să poată fi aplicate consecvent.
„Și atunci trebuie scoși din zona de confort. Asta ca să avem o economie reală. Și cine ar putea să facă asta? Din nou sunt acțiuni care se fac pe linie guvernamentală, că ne place, că nu ne place.
E foarte important cine este ministru, care este atitudinea lui, are stabilitate, n-are stabilitate, are o masă critică politică care să îi susțină deciziile. Există un sprijin instituțional”, a mai spus Bolojan.
