Guvernul menține termenul impus de UE pentru reforma pensiilor magistraților. Pîslaru explică: Termenul de 28 noiembrie nu ai cum să îl negociezi

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi, după ședința de Guvern, că România nu poate modifica termenul de 28 noiembrie stabilit la nivelul legislației europene pentru reforma pensiilor magistraților. Oficialul a explicat de ce această dată este obligatorie și ce demersuri vor fi prezentate Comisiei Europene. Miza este atât îndeplinirea jalonului din PNRR, cât și șansa de a recupera peste 230 de milioane de euro, fonduri aflate în prezent în suspendare.

Guvernul menține termenul impus de UE pentru reforma pensiilor magistraților. Pîslaru explică: Termenul de 28 noiembrie nu ai cum să îl negociezi

Dragoș Pîslaru a subliniat că data-limită de 28 noiembrie, asociată reformei pensiilor de serviciu ale magistraților, nu reprezintă un element asupra căruia România ar putea negocia. El a precizat că această dată derivă direct din regulamentele Uniunii Europene, ceea ce exclude posibilitatea unei amânări sau a unei abordări mai flexibile.

Ministrul a explicat că România se află în situația în care Comisia Europeană a constatat, după un interval de șase luni, neîndeplinirea angajamentelor asumate. În acest context, regulamentele aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență fac ca termenul să fie fix și ne-negociabil.

„M-ați auzit și în alte intervenții: sunt lucruri care se pot negocia și lucruri care nu se pot negocia. Termenul de 28 noiembrie este un termen de șase luni de la care Comisia Europeană a constatat că România nu și-a respectat reformele asumate. (…) Fiind un termen care derivă din regulament nu ai cum să îl negociezi”, a declarat Pîslaru.

El a făcut referire și la tendința locală de a considera că unele termene pot fi depășite fără consecințe, subliniind că o asemenea abordare nu este posibilă în relația cu instituțiile europene.

„Știu că în România există termenul „merge și așa”, „hai că mai vedem”, „hai că se mai poate”. (…) Dar atunci când ai un termen legal care derivă dintr-o legislație europeană n-ai ce să negociezi acolo”.

Ministrul a reiterat că, în această situație, singura abordare posibilă este transmiterea către Comisie a tuturor documentelor care arată că Guvernul și Parlamentul și-au îndeplinit atribuțiile pentru adoptarea reformei.

Documentele privind reforma pensiilor speciale vor fi transmise la Bruxelles pe 28 noiembrie

Dragoș Pîslaru a precizat că România va înainta Comisiei Europene, pe 28 noiembrie, o scrisoare în care vor fi incluse toate dovezile legate de procesul legislativ privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. El a menționat că instituțiile implicate și-au îndeplinit partea lor din responsabilități, chiar și în condițiile unor proceduri suplimentare care ar putea apărea la nivel constituțional.

„Pe 28 noiembrie, când depunem scrisoarea cu privire la îndeplinirea acestui jalon, să aducem toate dovezile (…) Guvernul a făcut tot ce a ținut de guvern, că Parlamentul a făcut tot ce a ținut de Parlament pentru ca acest jalon să fie îndeplinit”.

Ministrul a afirmat că România are un „caz serios” pentru a solicita Comisiei o analiză atentă a întregului efort instituțional, chiar dacă promulgarea actului normativ ar putea fi întârziată de eventuale sesizări adresate Curții Constituționale.

„Asumpția fiind că dacă tot efortul de voință și exprimarea sa a fost unul care nu va mai fi atins de nimic, inclusiv de CCR, și totul se duce într-un termen de promulgare, avem un caz serios pentru a putea cere o analiză atentă”.

El a adăugat că, având în vedere perioada procedurală de aproximativ două luni în care Comisia analizează documentele, există așteptarea ca promulgarea să se încadreze în fereastra de evaluare.

„Având în vedere că răspunsul Comisiei Europene este într-un interval de circa două luni de zile, așteptarea mea este ca promulgarea să se și întâmple în intervalul acesta de două luni de zile, pentru ca să nu discutăm de o chestiune teoretică, moment în care sistemul de audit și de verificare al Comisiei Europene va decide dacă elementele întrunite (…) sunt sau nu sunt penalizate proporțional, neproporțional, total, parțial sau cât sunt”, a spus ministrul.

El a subliniat însă că demersul nu garantează recuperarea celor 231 de milioane de euro:

„Aceste lucruri sunt, evident, eforturi care țin de prezentarea cât mai bună a ceea ce România a făcut și nu garantează, ca să fiu foarte explicit, că România va putea recupera cei 231 de milioane de euro”.

Explicații suplimentare privind șansele României de a primi fondurile PNRR blocate

Întrebat despre șansele ca România să intre în posesia celor aproximativ 230 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților, Pîslaru a contextualizat situația prin durata mare în care această reformă a fost amânată. El a spus că suspendarea fondurilor provine din faptul că România, timp de peste patru ani, nu a reușit să adopte o reformă care să răspundă cerințelor UE privind sustenabilitatea și echitatea sistemului de pensii.

Ministrul a menționat că proiectul de lege refăcut se află în transparență decizională și că avizul CSM a fost solicitat. El a explicat că, în baza principiului cooperării loiale între instituții, se așteaptă ca procedurile să fie accelerate.

„Evident în spiritul principiului cooperării loiale între instituţii, care e un principiu constituţional, ne aşteptăm ca CSM să avizeze cât mai rapid acest proiect, iar Guvernul îşi va face datoria şi va împinge această reformă până la sfârşit”.

Pîslaru a subliniat că, dincolo de aspectul financiar, este esențial ca publicul să vadă aplicarea reformei.

„Dar ceea ce cred că este vital pentru români este să vadă că această reformă se face. Până la urmă asta este ce ne-am asumat la nivel guvernamental că reparăm şi facem acele reforme care au fost amânate, abandonate sau făcute uitate de atâta timp”.

Oficialul a reluat faptul că scrisoarea privind îndeplinirea jalonului va fi depusă pe 28 noiembrie, înainte de miezul nopții, în sistemul informatic folosit pentru comunicarea cu Bruxellesul.

„Răspunsul Comisiei Europene (…) va veni într-un interval de circa două luni de la data de 28 noiembrie”, a spus Pîslaru, precizând că analiza Comisiei va include verificări detaliate realizate prin mecanismele de audit ale PNRR.

Proiectul de lege a intrat în transparență decizională și a fost trimis la CSM

Guvernul a informat, miercuri, că noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost publicat în procedură de transparență decizională și a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizare.

Executivul a precizat că proiectul stabilește un cuantum al pensiei de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, perioada de tranziție până la vârsta de 65 de ani este prevăzută pentru 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.

Guvernul a mai arătat că, din cei 25 de ani necesari pentru pensionare, maximum 10 ani pot reprezenta activitate juridică asimilată. Proiectul a făcut parte din cel de-al doilea pachet legislativ pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, însă a fost respins de Curtea Constituțională deoarece nu fusese solicitat avizul consultativ al CSM.