UPDATE 16.10: Premierul Ilie Bolojan a explicat că proiectul crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani și introduce o creștere a vechimii în muncă de la 25 de ani la minim 35 de ani. Astfel, subliniază Bolojan, nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani.
„Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile magistraților. Avem și avizul CSM, de data aceasta. E adevărat, negativ. Proiectul crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă de la 25 de ani la minim 35 de ani. Nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani.
Introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi pensia este cât ultimul salariu. Față de primul proiect extinde perioada de tranziție de la 10 la 15 ani. În fiecare an, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus.
Acest proiect răspunde la trei aspecte importante: Un aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. Nicăieri nu există pensionări la 48-50 de ani și pensie cât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi, care țin benzile de producție, funcționarii care-și fac datoria corect nu se simt respectați”, a declarat Ilie Bolojan.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a explicat că o moțiune de cenzură poate fi depusă în termen de trei zile. Dacă nu se depune moțiune, spune el, legea se va considera adoptată.
„O moțiune de cenzură poate fi depusă în termen de trei zile. Dacă nu se depune moțiune, legea se va considera adoptată. Termenul pentru sesizarea CCR este de două zile de la data depunerii”, a declarat Abrudean.
Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul legii pensiilor magistraților
Știrea inițială: Ilie Bolojan s-a prezentat în Parlament, unde a avut loc ședința solemnă de Ziua Națională a României, urmată de asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul legii pensiilor magistraților.
Premierul a fost întâmpinat cu huiduieli pe holurile Parlamentului de angajații care au organizat un protest spontan. Aceștia au scandat „Demisia, demisia” și au afișat mesaje antiguvernamentale pe foi.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat marți în Parlament, în fața deputaților și senatorilor, că principalele amenințări pentru România în prezent sunt „dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate”.
Bolojan a spus din nou măsurile nepopulare despre care a spus că a fost nevoit să le ia.
„A trebuit să facem ordine în această fundație a casei noastre ca să putem construi solid în anii care vin. Trebui să facem ordine în finanțele țării și să îndreptăm aceste lucruri. Am fost nevoiți să luăm decizii dificile cu un război la granițe și sub presiuni interne. Unele măsuri pe care le-am luat nu au fost deloc populare. Unele au fost chiar dureroase și știu asta. Dar toate au fost necesare pentru a avea un viitor și pentru a lăsa generațiilor viitoare o țară mai bună decât cea pe care am moștenit-o noi”, a declarat Ilie Bolojan de la microfonul Parlamentului.
Premierul a precizat că principalii dușmani au României sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate.
„În ultimii ani încrederea românilor în democrație a fost pusă la încercare. Unitatea noastră ca națiune și societate este și ea pusă la încercare în fiecare zi. Dușmanii noștri de astăzi sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate. Țara noastră are nevoie de responsabilitate politică și de predictibilitate. Nu de o confruntare permanentă, nu de instigare și nu de haos. 1 decembrie ar trebui să fie un moment de unitate în jurul valorilor fundamentale ale statului român, democrație, libertate, lege și respectul pentru fiecare cetățean. Acestea sunt coloana vertebrală a României moderne. Iar în inima statului național unitar român, consfințit la 1 decembrie 1918, stă vocația noastră occidentală și europeană. Să nu uităm că apartenența la lumea occidentală și valorile ei fac parte din ADN-ul națiunii noastre”, a adăugat Ilie Bolojan.
Mesajul lui Bolojan pentru români:
„Dragi români, țara noastră este parte a unei lumi nesigure într-o schimbare rapidă. Ce facem în următoarea perioadă ne va defini parcursul pe termen lung. Când ne vom reuni anul viitor pentru a celebra ziua națională, îmi doresc ca fiecare dintre noi să poată spune că și-a făcut datoria, că nu am pierdut timpul în confruntări fără rost cu mize mici personale, ci am făcut ce era corect și necesar pentru țara noastră și pentru viitorul copiilor noștri”, a precizat Ilie Bolojan.
Guvernul respinge toate amendamentele la legea pensiilor de serviciu
Guvernul a respins toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul legii privind pensiile de serviciu, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Cele mai multe amendamente au fost inițiate de partidul POT, deputatul Dumitru Barna propunând 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6, iar grupul AUR – 5 amendamente.
Este a doua încercare a Guvernului de a-și asuma răspunderea pe acest proiect, de această dată cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care este însă unul negativ. Totuși, avizul CSM are caracter consultativ, ceea ce face ca legea să nu mai fie expusă riscului de a fi respinsă la Curtea Constituțională, așa cum s-a întâmplat în prima încercare.
Diferența principală între cele două proiecte constă în prelungirea perioadei de tranziție pentru pensiile magistraților, care a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Astfel, vârsta de pensionare va crește treptat câte un an pe an, până la atingerea pragului de 65 de ani în 2042.
Proiectul nu este susținut de magistrați, toate curțile de apel din țară exprimându-și opoziția față de acesta. Este de așteptat ca și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la Curtea Constituțională, la fel cum a procedat și în cazul primei încercări a Guvernului de a adopta legea. În 20 octombrie, judecătorii CCR au admis sesizarea de neconstituționalitate împotriva reformei pensiilor de serviciu.
