Guvernul accelerează reformele din PNRR. Ministerele trebuie să trimită calendare de implementare, iar proiectele de lege vor fi împinse rapid în Parlament

Executivul a analizat vineri stadiul reformelor și investițiilor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-o ședință de lucru convocată la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan. Ministerele coordonatoare vor trebui să transmită un calendar clar pentru implementarea proiectelor, iar reformele care necesită modificări legislative vor fi promovate rapid în Guvern și trimise Parlamentului în procedură de urgență.

Guvernul verifică progresul reformelor din PNRR

Stadiul reformelor și investițiilor asumate de România prin PNRR a fost analizat vineri într-o reuniune de lucru organizată la Palatul Victoria, la inițiativa premierului Ilie Bolojan. La discuții au participat miniștrii responsabili de domeniile cheie, printre care energie, transporturi, agricultură, dezvoltare, sănătate și mediu.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, această evaluare are loc în contextul în care, la reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR din 23 februarie 2026, prim-ministrul a cerut accelerarea implementării proiectelor și o mai bună coordonare între instituții pentru eliminarea blocajelor administrative.

”Astfel, la întâlnirea de astăzi a fost analizată în detaliu evoluţia fiecărui proiect de reformă şi de investiţii din domeniile energie, transporturi, agricultură, dezvoltare, sănătate, mediu şi au fost identificate soluţii pentru implementarea lor în termenele agreate cu reprezentanţii Comisie Europene”, anunţă Guvernul.

Ministerele vor transmite un calendar de implementare

Executivul a decis ca fiecare minister responsabil de reformele din PNRR să transmită Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene un calendar detaliat privind implementarea proiectelor.

Scopul acestei măsuri este realizarea unui sistem centralizat de monitorizare a progresului.

Acest mecanism va funcționa sub forma unui „tablou de bord” actualizat constant, care va reflecta stadiul fiecărui angajament asumat de România în cadrul planului european.

După finalizarea acestui instrument de monitorizare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, datele vor fi făcute publice.

Reformele care necesită legi vor ajunge urgent în Parlament

O parte dintre reformele prevăzute în PNRR implică adoptarea unor acte legislative care trebuie aprobate de Parlament. În acest sens, Guvernul a stabilit un calendar accelerat.

”Pentru proiectele de reformă care implică adoptarea unor proiecte de lege, pentru care este necesar votul Parlamentului, s-a stabilit ca ministerele iniţiatoare să le promoveze în Guvern până în luna mai, iar după adoptare de către Executiv să fie transmise Legislativului cu solicitarea de a fi dezbătute şi aprobate în procedură de urgenţă.

În ceea ce priveşte celelalte reforme care necesită adoptare prin alt tip de act normativ, ministerele vor colabora strâns pentru elaborarea, avizare şi acomodarea punctelor de vedere astfel încât acestea să fie aprobate în termenele stabilite”, se menţionează în comunicatul oficial.

Finanțarea proiectelor rămâne asigurată

Guvernul arată că proiectele de investiții reconfirmate de actualii miniștri pentru finanțare prin PNRR vor beneficia în continuare de resursele necesare.

Potrivit Executivului, Ministerul Finanțelor dispune de fondurile necesare pentru cofinanțări și pentru acoperirea altor cheltuieli eligibile aferente proiectelor incluse în plan.

”Ministerele vor continua să colaboreze strâns atât pe linie instituţională, cât şi în relaţia cu contractorii pentru a accelera ritmul de lucru şi a finaliza în bune condiţii proiectele de reformă şi investiţii asumate prin PNRR”, precizează Executivul.

Peste jumătate din fondurile PNRR au fost deja absorbite

Autoritățile subliniază că PNRR reprezintă unul dintre principalele instrumente prin care România urmărește să își consolideze economia și să își crească capacitatea de reacție în fața crizelor.

Prin reformele și investițiile incluse în plan, statul urmărește creșterea rezilienței economice, modernizarea infrastructurii și dezvoltarea unor sectoare strategice.

”Până la data de 23 februarie 2026, România a absorbit peste jumătate din valoarea totală PNRR, respectiv 50,08%. Astfel, ţara noastră a primit în total suma de 10.722.201.578 euro (din care 6.402.360.157 euro pentru componenta de asistenţă financiară nerambursabilă şi 4.319.841.421 euro pentru componenta de asistenţă financiară rambursabilă), sumă care include pre-finanţarea şi sumele încasate pentru Cererea de plată nr. 1, pentru Cererea de plată nr. 2, şi parţial pentru Cererea de plată nr. 3”, mai arată Executivul.