Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsCum evităm „furtuna perfectă” în burticile copiilor de Paște. Sfaturile medicului pediatrului. Ce alimente trebuie evitate
Masa de Paște reprezintă pentru mulți părinți un test de echilibru între tradiție, bucuria răsfățului și sănătatea celor mici. Isprăvile culinare ale adulților, adesea bazate pe alimente grele și combinații complexe, se transformă rapid în provocări majore pentru organismul fragil al unui copil.
Dr. Mihaela Guțu-Robu, medic specialist pediatrie, atrage atenția că, de cele mai multe ori, problema nu rezidă într-un singur aliment „interzis”, ci în arhitectura greșită a întregii mese.
Copiii nu dispun nici de mecanismele biologice necesare pentru a procesa grăsimile în exces, nici de autocontrolul psihologic pentru a se opri la timp. Astfel, ceea ce începe ca o sărbătoare se poate încheia cu episoade de indigestie sau nopți nedormite.
Combinațiile de pe masa de Sărbători care „blochează” digestia
Medicul Mihaela Guțu-Robu a explicat pentru site-ul Totul despre Mame că părinții trebuie să fie extrem de vigilenți nu doar la amestecuri, ci și la densitatea nutritivă a unor preparate specifice.
Carnea de miel, drobul (care combină organele cu ouăle), mezelurile și micii sunt surse de proteine și grăsimi mult prea solicitante pentru stomacul unui preșcolar.
Maioneza, prezentă în salata boeuf sau în ouăle umplute, încetinește drastic golirea gastrică, prelungind senzația de disconfort.
O eroare frecventă este acumularea de carbohidrați la o singură masă de Paște: pâine, cartofi și cozonac consumate simultan. Mai gravă este însă asocierea dintre grăsimi (carne grasă sau cartofi prăjiți) și băuturi carbogazoase sau dulciuri procesate.
Această „bombă” calorică nu doar că provoacă balonare și dureri abdominale, dar duce la o suprasolicitare a pancreasului și la o stare de hiperactivitate urmată de o oboseală accentuată, din cauza fluctuațiilor bruște ale glicemiei.
„Cred că este important de menționat că nu numai combinațiile alimentare pot fi indigeste pentru copii, ci și unele alimente.
De exemplu, carnea grasă sau procesată (micii la grătar, cârnații de orice tip, mezelurile, carnea de miel, drobul de miel care reprezintă o combinație de surse de proteine -organe de miel cu ouă) sunt alimente nepotrivite pentru copii.
De asemenea, maioneza în exces din diverse preparate poate determina o digestie încetinită. Bineînțeles, sucurile carbogazoase, ciocolata și alte dulciuri trebuie limitate.
Alimentele de tip fast-food (burgeri, shaworma, cartofii prăjiți, etc) ar trebui evitate pe cât posibil nu numai în perioada Paștelui, dar și în restul anului. Oricare dintre aceste combinații de alimente pot determina accentuarea problemelor digestive preexistente la copii sau pot genera indigestie.
Carnea grasă combinată cu cartofii prăjiți poate provoca disconfort abdominal prin balonare, golirea întârziată a stomacului.
Dulciurile combinate cu sucurile carbogazoase pot determina dureri abdominale, hiperactivitate și suprastimulare, urmată de fatigabilitate și suprasolicitarea pancreasului. Combinațiile de carbohidrați în exces la aceeași masă (cartofi, pâine, cozonac, etc) determină o digestie mult încetinită”, a explicat medicul pentru sursa citată.
De ce preșcolarii sunt „veriga slabă” în fața exceselor la masa de Paște
Dr. Mihaela Guțu-Robu subliniază că biologia joacă un rol crucial. În cazul copiilor de grădiniță (3-6 ani), sistemul digestiv este încă în plin proces de maturizare. Enzimele necesare descompunerii grăsimilor nu sunt complet funcționale, iar dimensiunile reduse ale stomacului și esofagului îi expun mult mai ușor la reflux gastro-esofagian.
La această grupă de vârstă, sensibilitatea este maximă: orice mic exces se poate traduce prin vărsături, diaree sau iritabilitate extremă.
De cealaltă parte, școlarul are un sistem digestiv mai robust, capabil să proceseze mai eficient proteinele. Cu toate acestea, pericolul în cazul lor devine unul de natură comportamentală.
Spre deosebire de cei mici, școlarii pot alege voluntar să mănânce la masa de Paște mai mult decât au nevoie, fiind atrași de gustul intens al alimentelor procesate, ceea ce îi menține în zona de risc pentru indigestii severe.
„Există diferențe semnificative între cele două grupe de vârstă. Sistemul digestiv este în curs de dezvoltare în special la preșcolari: stomacul și esofagul sunt mai mici, ceea ce predispune la reflux gastro-esofagian mai frecvent.
O parte din enzimele digestive se dezvoltă și devin complet funcționale după vârsta de 2-3 ani, iar altele își vor continua procesul de maturare după această vârstă.
Deoarece sistemul digestiv este în continuă dezvoltare între 3 și 6 ani, acesta va fi mai sensibil și va reacționa mult mai ușor la excesele alimentare prin balonare, gaze, dureri abdominale, iritabilitate, reflux gastro-esofagian și chiar vărsături alimentare sau diaree.
Sistemul digestiv al unui școlar va procesa mai bine proteinele și grăsimile, însă rămâne predispus la probleme digestive, deoarece poate alege în mod voluntar să facă excese alimentare”, spune medicul pediatru.
Mitul răsfățului permis. Greșelile pe care părinții le fac din dragoste
Sursa multor probleme digestive de sărbători este, paradoxal, dorința părinților de a fi generoși. explică faptul că „abundența” de pe mese, menită să demonstreze hărnicia gospodinelor, devine o tentație imposibil de gestionat de către un copil care nu are încă bariere de autocontrol.
Mulți părinți cedează în fața sentimentului de vinovăție, considerând că, dacă sunt restrictivi în restul anului, de Paște îi pot lăsa pe cei mici „să guste din toate”, atrage atenția medicul pediatru.
Această abordare este riscantă, deoarece organismul copilului, obișnuit cu o dietă echilibrată, va reacționa violent la un influx brusc de grăsimi și zahăr. Specialistul recomandă menținerea unor principii sănătoase de alimentație chiar și în zilele de sărbătoare, pentru a evita transformarea vacanței într-o vizită la camera de gardă.
„Punerea la dispoziție a tentațiilor culinare la un copil care este incapabil să aibă control precum un adult poate reprezenta un factor determinant al viitoarelor probleme digestive.
Acest lucru este legat și de obiceiuri și tradiții: ideea de a avea abundență pe masă de sărbători, faptul că femeile își doresc să arate că sunt gospodine bune și pregătesc o diversitate mare de feluri de mâncare.
Dar poate fi legat și de vinovăție uneori, deoarece părinții se gândesc că sunt restrictivi în restul timpului și măcar de sărbători să lase copilul „să guste din toate”.
Nu în ultimul rând, necunoașterea unor principii de alimentație echilibrată poate genera greșeli”, încheie dr. Mihaela Guțu-Robu.
