Guvernul pregătește reguli clare pentru relația dintre miniștri și companiile de stat, anunță Oana Gheorghiu
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că la nivel guvernamental se lucrează la elaborarea unor ghiduri destinate miniștrilor, menite să clarifice limitele și responsabilitățile acestora în relația cu companiile de stat.
Oficialul a explicat că simplul fapt că statul este acționar majoritar sau unic nu îi oferă libertatea de a interveni arbitrar în activitatea unei companii, subliniind necesitatea unor reguli ferme și a unei guvernanțe corporative profesioniste.
Oana Gheorghiu a arătat că scopul acestor ghiduri este de a ajuta ministerele să înțeleagă exact ce rol au în raport cu o companie de stat și unde se oprește această implicare.
„Încercăm să facem nişte ghiduri miniştrilor, lucrăm la ele, ca să înţeleagă un ministru şi un minister ce au voie şi ce nu au voie în relaţia cu o companie de stat. Ce înseamnă o companie de stat?
Înseamnă că statul este acţionar majoritar sau 100% este o companie de stat. Asta nu înseamnă că statul poate să se joace cu această companie”, a afirmat Oana Gheorghiu.
Rolul ministerelor în formarea Consiliilor de Administrație
Vicepremierul a explicat la Antena 3 că primul rol esențial al unui minister, în calitate de reprezentant al statului acționar, este să definească foarte clar tipul de Consiliu de Administrație de care are nevoie o companie.
Potrivit acesteia, este vorba despre stabilirea profilului membrilor, în funcție de domeniul de activitate al companiei. De exemplu, într-o companie din sectorul transporturilor, Consiliul ar trebui să includă un finanțist solid, un jurist bine pregătit și un specialist cu experiență directă în domeniul respectiv.
Ea a precizat că această etapă este fundamentală pentru funcționarea ulterioară a companiei, deoarece de calitatea Consiliului de Administrație depinde capacitatea de a lua decizii strategice corecte.
„Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este următorul: să stabilească foarte clar ce tip de Consiliu de Administraţie are nevoie, profilul oamenilor.
Dacă e, nu ştiu, o companie din domeniul transporturilor, îi trebuie un finanţist foarte bun, îi trebuie poate un jurist foarte bun şi un om de specialitate din domeniul respectiv, din transporturi, să zicem. Ăsta este primul rol al ministerului”, a adăugat Oana Gheorghiu.
Următorii pași importanți: stabilirea scrisorii de aşteptări şi a indicatorilor de performanţă
Un al doilea pas important, potrivit Oanei Gheorghiu, este elaborarea scrisorii de așteptări. Aceasta trebuie să conțină strategia companiei și să stabilească foarte clar ce se așteaptă de la Consiliul de Administrație.
Vicepremierul a subliniat că documentul trebuie să includă indicatori de performanță relevanți și măsurabili, care să reflecte obiective reale și nu formalități.
Ea a criticat modul în care statul român a procedat până acum, arătând că, în multe cazuri, indicatorii de performanță au fost tratați superficial.
Au existat situații în care criteriile se limitau la prezența zilnică la muncă, la numărul de ședințe ale Consiliului sau la menținerea numărului de clienți în cazul unor companii aflate în poziție de monopol. Vicepremierul a explicat că astfel de criterii nu pot fi considerate indicatori reali de performanță și nu pot genera rezultate economice concrete.
„Al doilea rol este să stabilească foarte clar scrisoarea de aşteptări, ce aşteaptă de la acest Consiliu. Dar asta trebuie să fie clar, să aibă toată strategia în ea, să includă nişte indicatori foarte clari.
Al treilea şi cel mai important, indicatorii de performanţă.
Pentru că ce a făcut statul român până acum s-a prefăcut că pune nişte indicatori de performanţă şi am văzut şi am auzit de indicatori de genul să fie prezent în fiecare zi la muncă sau să se întrunească consiliul o dată pe lună sau la o companie care este monopol să-şi păstreze numărul de clienţi”, a explicat vicepremierul Gheorghiu.
Este nevoie de reducerea influenței politice și de profesionalizarea managementului
Oana Gheorghiu a mai precizat că rolul ministerului se oprește după stabilirea acestor elemente-cheie, iar dacă acestea sunt făcute corect, există șanse reale ca în Consiliile de Administrație să ajungă profesioniști.
Ea a menționat că legislația actuală prevede deja limitări clare: o persoană nu mai poate face parte din mai multe consilii de administrație, iar ministerele pot numi cel mult un reprezentant într-un Consiliu format din trei membri sau maximum doi într-un Consiliu de cinci membri.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a arătat că numărul membrilor Consiliilor de Administrație a fost redus la trei sau cinci, în funcție de dimensiunea companiei, iar majoritatea acestora trebuie să fie membri independenți.
Potrivit acesteia, reducerea numărului de membri duce deja la scăderea costurilor, iar recuperarea pierderilor se va accentua odată cu demararea restructurărilor.
„Deci s-a redus numărul Consiliilor de Administraţie, avem între trei şi cinci, în funcţie de dimensiunea companiei, iar ministerul poate să aibă doar un singur consilier sau doi, deci trebuie fie minoritar.
Majoritatea membrilor Consiliului de Administraţie este formată din oameni independenţi. Asta este deja prin lege stabilit. Şi aici e primul pas. O parte din pierderi încep să se recupereze prin reducerea costurilor, prin reducerea numărului de membri din consiliul de administraţie, deci se reduc cheltuielile cu consiliul de administraţie, dar se vor vedea când vor începe cu adevărat restructurările.
Acestea pot începe după ce avem consilii de administraţie sănătoase, formate din profesionişti care, la rândul lor, au obligaţia să selecteze nişte manageri, nişte directori care să facă performanţă”, a încheiat Oana Gheorghiu.
