Fructele care conțin cele mai multe urme de pesticide. Concluziile Autorității pentru Siguranța Alimentară
SURSA FOTO: Dreamstime
Analizele recente privind reziduurile de pesticide din produsele alimentare readuc în atenție date colectate la nivel european de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Raportul include mii de eșantioane prelevate din mai multe state membre și vizează produse destinate consumului uman, cu accent pe prezența substanțelor rezultate din utilizarea pesticidelor în agricultură.
Reziduuri de pesticide: fructele cele mai contaminate
Datele analizate arată diferențe semnificative între tipurile de fructe incluse în monitorizare. Evaluarea urmărește atât frecvența detectării reziduurilor, cât și nivelul acestora raportat la limitele admise în legislația europeană.
Informațiile au fost prezentate și de publicația El Economista, care a sintetizat principalele rezultate ale studiului. Conform datelor citate, anumite fructe se regăsesc mai des în probele în care au fost identificate urme de pesticide. În majoritatea cazurilor, raportul indică faptul că produsele analizate se încadrează în limitele legale stabilite la nivel european, iar nivelul general de risc estimat pentru consumatori este considerat redus.
Spania a ocupat locul patru în ceea ce privește numărul de probe prelevate, cu 8,6% din totalul analizat, după Germania (18,7%) și Franța (12,1%). În cazul strugurilor de masă proveniți din această țară, 60% dintre probe au înregistrat niveluri ridicate de reziduuri de pesticide, situându-se printre cele mai ridicate din Europa.
Căpșunile, detectate cu cele mai ridicate valori
Căpșunile se află pe primul loc în ceea ce privește frecvența reziduurilor de pesticide identificate în probele analizate. Datele arată că peste 70% dintre eșantioanele testate au conținut astfel de urme.
Procentul consemnat reprezintă cea mai ridicată valoare înregistrată în rândul fructelor incluse în raport, conform datelor centralizate la nivel european. Specialiștii menționează că această situație este influențată de modul de cultivare al fructului și de contactul direct cu solul în timpul dezvoltării.

Această caracteristică agricolă este asociată cu o expunere mai ridicată la substanțele utilizate în tratamentele fitosanitare aplicate culturilor. Strugurii de masă apar, de asemenea, printre fructele în care au fost detectate frecvent reziduuri de pesticide. Aproximativ 60% dintre probele analizate au indicat prezența acestor substanțe.
Portocalele, la fel de afectate
Nivelul raportat se numără printre cele mai ridicate din ansamblul fructelor evaluate, potrivit datelor colectate la nivel european. În cazul portocalelor, rezultatele arată că au fost identificate reziduuri în numeroase eșantioane prelevate din statele participante la studiu. Totuși, valorile detectate se încadrează, în general, în limitele permise de reglementările europene, conform concluziilor raportate.
Monitorizarea utilizării pesticidelor continuă la nivel european, cu atenție sporită asupra anumitor substanțe interzise, precum clorpirifosul și unele tipuri de neonicotinoide.
În ultimii ani, cercetările au analizat posibile efecte ale expunerii îndelungate la pesticide, inclusiv asocieri investigate cu afecțiuni neurologice și alte probleme de sănătate.
Pentru reducerea expunerii, experții recomandă spălarea atentă a fructelor înainte de consum, ca măsură practică aplicată în gospodărie. Totodată, recomandările vizează menținerea unei alimentații variate și echilibrate, fără a concentra consumul pe un număr limitat de produse alimentare.
Analiza pe regiuni și state europene arată detalii relevante privind contaminarea fructelor
Nivelul de contaminare al fructelor cu pesticide diferă considerabil în funcție de țara de origine și de reglementările aplicate la nivel local. În timp ce raportul EWG (Dirty Dozen) se concentrează pe piața din Statele Unite, datele oficiale europene, monitorizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), indică o dinamică diferită a prezenței reziduurilor de pesticide.
Spre deosebire de SUA, unde căpșunile se află frecvent pe primele locuri în topul fructelor contaminate, în Europa strugurii de masă, citricele și perele înregistrează cele mai ridicate rate de reziduuri.
În ceea ce privește produsele cultivate intern, cele mai mari procente de probe afectate au fost înregistrate în Belgia și Olanda (27% fiecare) și Austria (25%). Italia și Spania se remarcă prin diversitatea substanțelor detectate, cu cocktailuri de pesticide diferite identificate în probele analizate. Austria și Grecia au raportat, în ultimii ani, creșteri semnificative ale procentului de fructe autohtone care conțin reziduuri din categoria PFAS („forever chemicals”).
Produsele provenite din afara spațiului comunitar prezintă, în general, o încărcătură chimică mai ridicată și pot conține substanțe interzise în Europa. Țările cu cel mai mare risc pentru importuri includ Costa Rica (41% dintre probe), India (38%), Africa de Sud (28%), Columbia (26%) și Maroc (24%).
Printre exemplele concrete, grapefruitul importat a depășit frecvent limitele ideale, cu peste 30% dintre mostre afectate. Fructele exotice, precum fructul pasiunii sau dragon fruit, au înregistrat și ele depășiri ale normelor legale europene.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





