Fostul şef al Direcţiei de Contraspionaj a SIS Moldova, trimis în judecată pentru trădare. Cum a pus în pericol securitatea României

Alexandru Bălan, fost șef al Direcției de Contraspionaj din cadrul SIS Moldova, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru tentativă de trădare și divulgare de secrete de stat. Ancheta vizează activități desfășurate inclusiv după plecarea din funcție, cu implicații directe asupra securității naționale a României. Decizia vine după ce instanța supremă i-a respins contestația privind arestul preventiv.

Alexandru Bălan, acuzat că a transmis informații secrete către agenți străini

Cazul lui Alexandru Bălan a fost instrumentat de procurorii DIICOT, care au decis trimiterea în judecată a fostului oficial pentru infracțiuni extrem de grave ce țin de siguranța statului. Acesta este acuzat de tentativă de trădare, în formă continuată, și de divulgarea unor informații clasificate ce pot afecta securitatea națională.

Potrivit anchetatorilor, Alexandru Bălan, în vârstă de 47 de ani, a avut acces la informații sensibile în perioada în care a ocupat funcții-cheie în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Acesta a fost atât șef al Direcției Generale Contraspionaj, cât și director adjunct al instituției, poziții care i-au permis să gestioneze date strategice legate inclusiv de spațiul Federației Ruse.

După părăsirea funcției, procurorii susțin că acesta ar fi păstrat ilegal documente și informații clasificate, care aveau potențialul de a afecta securitatea națională a României. Deținerea acestor documente fără drept constituie unul dintre capetele de acuzare formulate în dosar.

Ancheta relevă că acțiunile lui Bălan nu au fost izolate, ci au făcut parte dintr-un plan mai amplu, desfășurat în mod repetat și coordonat.

Întâlniri clandestine și comunicări criptate cu ofițeri KGB din Belarus

Procurorii au stabilit că Alexandru Bălan a intrat în contact direct cu ofițeri ai serviciilor de informații din Belarus, începând cu anul 2024, utilizând metode specifice activităților clandestine. Aceste interacțiuni au avut loc atât prin întâlniri fizice, cât și prin comunicare electronică.

„De asemenea, începând cu anul 2024, prin acte materiale repetate, dar în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a intrat în contact cu ofiţeri de informaţii din cadrul Comitetului Securităţii de Stat – KGB al Republicii Belarus, atât prin realizarea a două întâlniri, în Budapesta – Ungaria, în regim clandestin, cu adoptarea unor multiple măsuri de protecţie contrainformativă, cât şi prin poşta electronică, urmărind, prin cele două modalităţi de comunicare, transmiterea unor date/informaţii cu caracter secret de stat, precum şi transmiterea unor rapoarte informative care conţineau informaţii având caracter secret de stat, realizarea de instructaje şi efectuarea de plăţi în contrapartidă cu serviciile prestate”, precizează procurorii DIICOT.

Ancheta mai arată că aceste întâlniri au fost organizate în condiții de maximă discreție, fiind adoptate măsuri de evitare a supravegherii. Budapesta a fost locul ales pentru două astfel de întâlniri, considerate de procurori drept elemente esențiale în stabilirea legăturilor operative.

În paralel, comunicarea electronică ar fi fost utilizată pentru transmiterea de informații și documente, dar și pentru coordonarea activităților și efectuarea plăților aferente.

Percheziții, probe și decizii ale instanțelor în dosarul lui Bălan

În cadrul anchetei, autoritățile au efectuat o percheziție domiciliară în luna septembrie 2025, moment în care au fost descoperite documente clasificate în posesia lui Alexandru Bălan. Acestea conțineau informații sensibile, a căror divulgare sau deținere neautorizată este considerată o amenințare directă la adresa securității naționale.

Procurorii au subliniat că simpla deținere a acestor documente, în afara cadrului legal, reprezintă o încălcare gravă a legislației privind protecția informațiilor clasificate.

Prin rechizitoriul întocmit, DIICOT a solicitat menținerea măsurii arestului preventiv pentru inculpat, considerând că există riscuri semnificative în cazul punerii acestuia în libertate.

Dosarul a fost înaintat Curții de Apel București, instanță competentă să judece cauza în primă instanță. Între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat contestația formulată de Alexandru Bălan privind prelungirea arestului preventiv.

În data de 11 februarie, instanța supremă a respins contestația ca nefondată, menținând astfel măsura privativă de libertate dispusă anterior.