De ce a fost tolerat Alexandru Bălan în Ucraina. Semne de întrebare după acuzațiile privind legături cu spionajul rus

O postare publicată de Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc, ridică întrebări privind activitatea lui Alexandru Bălan pe teritoriul Ucrainei, în contextul războiului. Mesajul, distribuit pe Facebook, face referire la prezența acestuia la evenimente de securitate din Ucraina și la suspiciuni legate de o posibilă activitate de spionaj. Declarațiile vizează inclusiv reacția autorităților ucrainene și lipsa unor măsuri vizibile împotriva lui Balan.

Prezența lui Alexandru Bălan în Ucraina, în centrul suspiciunilor privind activități de spionaj

Prezența lui Alexandru Bălan la evenimente de securitate organizate în Ucraina, în contextul războiului, este prezentată de Dragoș Galbur drept un element care ridică suspiciuni serioase, mai ales în condițiile în care asupra acestuia planează acuzații de spionaj privind posibile legături cu structuri rusești.

Într-o relatare detaliată, acesta descrie contextul în care ar fi fost realizată o fotografie ce ar indica o posibilă tehnică de supraveghere, sugerând că participarea lui Bălan la astfel de reuniuni nu ar fi fost întâmplătoare.

„Această fotografie este din telefonul lui Alexandru Bălan și a fost făcută pe 24 mai, 2024. Astfel de imagine se numește fotografie de sine falsificată (fake selfie), o tehnică simplă des folosită ca acoperire pentru supraveghere de către spioni și detectivi. În spate sunt eu, la Forumul de Securitate de la Odesa, Ucraina, un eveniment la care am fost invitat de un ONG din Kiev. Am fost vreo 400 de persoane din Ucraina, Republica Moldova, România, Franța, SUA, Marea Britanie și Georgia. Au fost ambasadorii RM și RO, miniștri de Externe, diferiți generali, politicieni, activiști și mulți alții. Și deja e clar că Rusia a stat cu ochii pe noi”, a scris Dragoș Galbur.

Acesta susține, într-o formulare amplă, că participarea constantă a lui Alexandru Bălan la reuniuni sensibile organizate în Ucraina, în special în contextul cooperării internaționale în domeniul securității, este dificil de explicat în lipsa unei reacții ferme din partea autorităților, în condițiile în care există suspiciuni persistente privind posibile legături ale acestuia cu Federația Rusă.

„Alexandru Bălan, în ultimii ani de război, a fost prezent aproape la toate evenimentele legate de securitate în Ucraina, fiind invitat de oameni din serviciile ucrainene. Acum, cu toată istoria aceasta în care s-a dovedit clar că e spion rus, legătura sa cu Ucraina mă nedumerește. SBU (Serviciul ucrainean de securitate) e o structură serioasă, deci dacă știau că Bălan e agent rus, nu-l mai lăsau slobod prin Ucraina, îl rețineau și-l schimbau ei pe unul de-al lor reținut de ruși. Pe de altă parte, mă gândesc că poate ucrainenii știau că e trădător și îl foloseau special ca să ofere informații false rușilor și să-i inducă în eroare. Sunt doar presupunerile mele”, a mai declarat acesta.

Istoricul lui Alexandru Bălan, de la protestele din 2009 la funcții-cheie în SIS

În postarea sa, Dragoș Galbur detaliază și interacțiunile directe pe care le-a avut cu Alexandru Bălan în perioada protestelor din aprilie 2009 din Republica Moldova, conturând un profil controversat al acestuia încă din perioada în care activa ca ofițer în cadrul Serviciului de Informații și Securitate.

Acesta afirmă că, în contextul dosarelor penale deschise împotriva protestatarilor, Alexandru Bălan ar fi fost implicat în acțiuni de intimidare și presiune asupra tinerilor anchetați.

„Prima oară am aflat despre Alexandru Bălan atunci când ne-a investigat împreună cu procurorii în urma protestelor din aprilie 2009. Era ofițer la Serviciul de Informații și Securitate. Atunci, sistemul controlat de Voronin ne-a deschis la mai mulți tineri dosare penale pe art. 285, pentru dezordini în masă, iar Bălan venea împreună cu procurorii Sergiu Roșu și Lilian Cociu și ne amenința că vom înfunda pușcăria, ne instiga să depunem mărturii false unul împotriva altuia, ne întreba de ce nu ne-am sinucis, că poate nu e târziu s-o facem, și alte tactici de intimidare. Un personaj cu apucături kgb-iste, încă de când era tânăr ofițer”, a afirmat acesta.

Tot în acest context, Galbur susține că Alexandru Bălan ar fi fost implicat într-un episod controversat privind evacuarea din țară a bloggerului rus Eduard Baghirov, caz care a generat reacții la nivel public.

„Apoi, tot atunci, Bălan l-a scos din arestul la domiciliu (din apartamentul special al organelor de drept) din Chișinău, pe bloggerul rus Eduard Baghirov și l-a evacuat ascuns în portbagaj la Odesa, de unde a plecat la Moscova, acesta fiind reținut pentru implicarea în protestele din aprilie 2009. Baghirov a fost un provocator ordinar al serviciilor rusești, care obișnuiesc mereu să trimită tot felul de sabotori deghizați în activiști civici pe la protestele din alte state”, a adăugat acesta.

Ulterior, numirea lui Alexandru Bălan într-o funcție de conducere în cadrul SIS, în timpul mandatului lui Nicolae Timofti, a fost criticată public.

„În 2016, am scris un articol extrem de acid, care a fost preluat de presă, în care l-am criticat pe președintele Nicolae Timofti atunci când am văzut că l-a numit pe Bălan director adjunct la Serviciul de Informații și Securitate. Acum, putem doar să ne imaginăm cu toții cu ce s-a ocupat directorul adjunct al SIS, cu acces direct la secretele de stat ale Republicii Moldova, în toți acești ani, cum și ce informații a transmis rușilor”, a precizat acesta.

Controversele și acuzațiile privind protecția de care ar fi beneficiat Alexandru Bălan

Postarea evidențiază o serie de episoade controversate în care Alexandru Bălan ar fi fost implicat, precum și suspiciuni privind existența unei protecții instituționale sau politice care i-ar fi permis să evite consecințe juridice.

Autorul susține că, inclusiv după plecarea din funcție, Alexandru Bălan ar fi continuat să beneficieze de sprijin din partea unor persoane influente din mediul politic de la Chișinău.

„Chiar și plecat din funcție, Bălan a fost protejat de elemente influente din politica de la Chișinău. Pe 6 septembrie 2018, pe atunci director adjunct al SIS, Alexandru Bălan, în calitate de responsabil de contraspionaj, împreună cu detașamentul cu destinație specială Alfa, îi răpește pe 7 profesori turci de la liceul „Orizont” din Chișinău, și îi expulzează în Turcia, la solicitarea lui Erdogan. Ulterior, Bălan și șeful său, Vasile Botnari, au fost judecați pe acest caz într-un dosar penal pentru abuz în serviciu. Botnari a fost condamnat, însă Bălan a scăpat basma curată, fără nicio sentință”, a scris acesta.

Un alt episod invocat este cel al unui accident rutier produs în 2023, care, potrivit autorului, nu ar fi fost urmat de consecințe legale.

„Octombrie 2023, Alexandru Bălan, aflat la volan în stare de ebrietate, accidentează două mașini în Chișinău și încearcă să plece, însă martorii cheamă poliția. Conform declarațiilor șefului poliției, Viorel Cernăuțean, expertiza a demonstrat că Bălan se afla în stare de ebrietate. Dosarul urma să fie transmis de procuror în judecată, pentru că e infracțiune penală, însă totul se pierde în neant și Bălan scapă din nou basma curată”, a susținut acesta.

Grațierea și schimbul cu Rusia, decizie contestată public

Un alt punct central al postării îl reprezintă decizia de grațiere a lui Alexandru Bălan, asociată cu un schimb de persoane între autoritățile moldovene și cele ruse, decizie care este criticată din punct de vedere procedural.

Autorul susține că această măsură ar fi trebuit însoțită de alte decizii administrative, pentru a limita eventuale riscuri ulterioare.

„Faptul că Bălan a fost grațiat de Maia Sandu și oferit rușilor la schimb pentru doi tineri ofițeri SIS reținuți la Moscova îl consider unul uman, dar greșit procedural. Cred că imediat după ce a fost grațiat, înainte de a fi extrădat și predat rușilor, președinta Maia Sandu trebuia să-i retragă cetățenia Republicii Moldova.

Ca acest gunoi să nu mai calce niciodată aici și pentru ca prietenii săi din SIS, foști colegi și subalterni care încă activează, când vor lua legătura cu el, lucru inevitabil, să intre în sfera trădării de patrie, pentru că deja ar livra informații unui cetățean străin, nu unui cetățean al Republica Moldova. Mi se pare straniu să tranzacționezi un cetățean al Republicii Moldova pe altul tot al Republicii Moldova. Nu dă bine”, a afirmat acesta.

Totodată, sunt ridicate întrebări privind lipsa unor anchete clare și posibile legături politice.

„Nu există informații dacă a fost pornită vreo anchetă să se afle cine l-a protejat pe Bălan la Chișinău. Nu este clară relația sa cu vicepreședintele comisiei parlamentare de securitate, Renato Usatîi, căruia îi trimitea mesaje ascunse fiind închis la București. Cred că s-ar afla lucruri cu adevărat revoltătoare. Și ultima întrebare este cine i-a trădat pe ofițerii din SIS aflați în misiune la Moscova? Că doar rușii au aflat cumva identitățile lor reale și pentru ce se aflau în Rusia”, a mai scris acesta.

Contextul mai larg al acuzațiilor de influență rusă în Republica Moldova

În finalul mesajului, Dragoș Galbur face referire la un context mai amplu privind presupusa infiltrare a instituțiilor statului de către influențe rusești, invocând mai multe dosare de trădare de patrie deschise în ultimii ani în Republica Moldova.

Acesta enumeră cazuri concrete de persoane publice investigate în acest sens și susține că situația generală rămâne una problematică la nivel instituțional.

„Sistemul public și politic din Republica Moldova este putred și profund infectat de agentură rusă, pe toate dimensiunile: politicieni, agenții, ministere, judecătorii, CNA, procuraturi, poliție, Guvern, Parlament, Președinție. Începând cu 2021, în Republica Moldova au fost pornite trei dosare pe art. 337 din Codul Penal, pentru trădare de patrie, în favoarea Federației Ruse.

Este vorba de Igor Dodon, fost președinte al Republicii Moldova, Igor Gorgan, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei RM, și Ion Creangă, șeful direcției juridice a Parlamentului RM. Toți trei se află astăzi în libertate”, a scris acesta pe pagina sa.

Tabel sinteză – Elemente-cheie privind cazul Alexandru Bălan:

Element	Detalii principale
Nume	Alexandru Bălan
Funcții	Fost adjunct SIS, responsabil contraspionaj
Activitate în Ucraina	Participare la evenimente de securitate
Suspiciuni	Posibile legături cu Federația Rusă
Episod 2009	Implicare în anchete după proteste
Caz Baghirov	Evacuare clandestină către Moscova
Dosar 2018	Expulzarea profesorilor turci
Incident 2023	Accident rutier în stare de ebrietate
Statut	Grațiat și inclus într-un schimb cu Rusia
Controverse	Presupusă protecție politică și instituțională