FMI vede primele efecte ale armistițiului dintre SUA și Iran. Prețurile la petrol și energie au început să scadă, dar avertizează că riscurile nu au dispărut

Fondul Monetar Internațional (FMI) apreciază că acordul dintre Statele Unite și Iran privind încetarea ostilităților și redeschiderea Strâmtorii Ormuz a început deja să producă efecte asupra piețelor internaționale, prin reducerea prețurilor la energie și la o serie de materii prime. Instituția avertizează însă că normalizarea completă a comerțului și a fluxurilor de aprovizionare din regiunea Golfului va necesita timp, iar perspectivele economiei mondiale rămân marcate de incertitudini.

Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al FMI, Julie Kozack, în cadrul unei conferințe de presă, înaintea actualizării raportului „World Economic Outlook”, care va fi publicată pe 8 iulie și va include o nouă evaluare a riscurilor la adresa economiei globale.

FMI analizează dacă își schimbă scenariile privind economia mondială

Julie Kozack a precizat că experții Fondului vor decide în perioada următoare dacă vor păstra cele trei scenarii de evoluție economică prezentate în raportul din aprilie sau dacă acestea vor fi revizuite în funcție de evoluțiile recente din Orientul Mijlociu.

În analiza publicată în primăvară, FMI a luat în calcul mai multe variante privind conflictul dintre Iran și Statele Unite, inclusiv un scenariu în care blocarea Strâmtorii Ormuz ar fi menținut prețurile petrolului la niveluri foarte ridicate și ar fi afectat economia mondială.

În acel scenariu advers, economia globală ar fi urmat să înregistreze o creștere de doar 2,5% în 2026, pe fondul scumpirii energiei, al înăspririi condițiilor financiare și al accentuării presiunilor inflaționiste.

Petrolul a coborât la cel mai redus nivel din ultimele luni

Între timp, situația din piețele energetice s-a schimbat semnificativ.

Potrivit FMI, după acordul privind încetarea ostilităților și reluarea circulației prin Strâmtoarea Ormuz, cotațiile petrolului au început să scadă.

Joi, petrolul Brent cu livrare în august s-a tranzacționat în jurul valorii de 73 de dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat înainte de 28 februarie, momentul izbucnirii conflictului din Iran.

Scăderea este importantă în contextul în care, în scenariul pesimist analizat anterior de FMI, prețul mediu al petrolului era estimat la aproximativ 100 de dolari pe baril pe parcursul acestui an.

Au început să se ieftinească și alte materii prime

Reducerea tensiunilor din regiunea Golfului nu influențează doar piața petrolului.

Julie Kozack a explicat că și prețurile metalelor, ale ureei și ale altor îngrășăminte au început să scadă după reluarea fluxurilor comerciale și a livrărilor din statele din Golf.

Cu toate acestea, oficialul FMI a atras atenția că revenirea la nivelurile normale de preț și la ritmul obișnuit al schimburilor comerciale nu se va produce imediat.

„Acesta înseamnă că va fi nevoie de timp înainte de a reveni la starea normală, şi desigur, că va rămâne în vigoare acordul”, a afirmat Julie Kozack.

Condițiile financiare rămân stabile

FMI consideră că unul dintre cele mai importante aspecte este faptul că, în ciuda conflictului din Orientul Mijlociu, piețele financiare au rămas relativ stabile.

Potrivit instituției, așteptările privind inflația continuă să fie bine ancorate, în timp ce unele bănci centrale au intervenit prin majorarea dobânzilor pentru a limita riscurile.

În același timp, condițiile de finanțare rămân favorabile atât pentru economiile dezvoltate, cât și pentru piețele emergente, care continuă să aibă acces la finanțare pe piețele internaționale.

Acest context este considerat mult mai favorabil decât scenariul analizat în urmă cu câteva luni, când se estima că un conflict prelungit ar fi putut declanșa o nouă perioadă de inflație ridicată și costuri mai mari de finanțare.

Statele sărace rămân cele mai vulnerabile

Deși tensiunile din Orientul Mijlociu s-au redus, FMI avertizează că numeroase economii rămân expuse unor șocuri externe.

Julie Kozack a declarat că principala preocupare a instituției privește statele în curs de dezvoltare care importă energie și care dispun de rezerve fiscale limitate sau de stocuri reduse de petrol și alte materii prime.

În opinia FMI, aceste economii, în special cele din Africa, sunt cele mai vulnerabile în fața unor eventuale noi perturbări ale piețelor internaționale.

Raportul din 8 iulie ar putea aduce noi prognoze

Fondul Monetar Internațional urmează să publice pe 8 iulie noua ediție a raportului „World Economic Outlook”, document care va include actualizarea perspectivelor privind economia mondială.

Raportul va arăta dacă reducerea tensiunilor geopolitice și ieftinirea energiei sunt suficiente pentru îmbunătățirea prognozelor economice sau dacă instituția consideră că riscurile generate de conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze perspectivele de creștere la nivel global.

Evoluția piețelor din următoarele săptămâni, precum și respectarea acordului dintre Statele Unite și Iran vor avea un rol important în stabilirea noilor estimări ale FMI privind economia mondială.