FMI intervine pe fondul crizei energetice globale
Directorul general al FMI, Kristalina Gheorghieva, a anunțat că instituția este pregătită să intervină pentru a sprijini economiile afectate de conflict, avertizând că războiul generează „dificultăți considerabile la nivel global”.
Potrivit estimărilor, statele afectate ar putea solicita între 20 și 50 de miliarde de dolari, în funcție de evoluția situației din regiune. FMI susține că dispune de resursele necesare pentru a face față acestui șoc.
Perspectivele economice, revizuite în scădere
Șefa FMI a avertizat că prognozele de creștere economică vor fi ajustate în jos în următoarea ediție a raportului World Economic Outlook, care urmează să fie publicată la Washington.
„Chiar și în cel mai bun caz, nu va exista o revenire simplă la situația anterioară. Creșterea economică va fi mai lentă, chiar dacă pacea se va dovedi durabilă”, a declarat Georgieva.
Chiar și într-un scenariu optimist, efectele conflictului vor continua să fie resimțite, din cauza distrugerilor de infrastructură, blocajelor din lanțurile de aprovizionare și scăderii încrederii investitorilor.
Strâmtoarea Ormuz, punct critic pentru piața energiei
Speranțele privind stabilizarea situației au crescut după anunțul unui armistițiu între Statele Unite și Iran, care a alimentat așteptările privind redeschiderea Strâmtoarea Ormuz — una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol și gaze.
Inițial, această perspectivă a dus la scăderea prețurilor petrolului și la creșteri pe burse. Totuși, îndoielile legate de durabilitatea armistițiului au readus volatilitatea în piețe, iar traficul prin strâmtoare rămâne limitat.
Sultan Al Jaber, directorul companiei petroliere ADNOC, a avertizat că ruta este în continuare blocată și a cerut redeschiderea acesteia fără condiții.
Petrolul revine pe creștere, bursele scad
Pe fondul tensiunilor, prețul petrolului Brent a revenit spre pragul de 99 de dolari pe baril, în timp ce principalele burse europene au înregistrat scăderi.
În același timp, piețele asiatice și-au temperat evoluțiile, iar volatilitatea rămâne ridicată pe fondul incertitudinilor geopolitice.
Gheorghieva a avertizat că actualul conflict generează un „șoc major de ofertă”, care duce la creșterea costurilor energetice și la perturbări extinse ale lanțurilor de aprovizionare.
Printre efectele directe se numără:
-oprirea unor rafinării
-deficit de combustibili, inclusiv motorină și kerosen
-creșterea prețurilor la îngrășăminte
-accentuarea insecurității alimentare pentru aproximativ 45 de milioane de persoane
Aceste evoluții amplifică presiunile inflaționiste la nivel global.
Avertisment pentru guverne: evitați măsurile extreme
Șefa FMI a făcut apel la evitarea măsurilor unilaterale, precum restricțiile la export sau controlul prețurilor, avertizând că acestea ar putea agrava situația economică.
În special, statele dependente de importurile de energie sunt considerate vulnerabile, inclusiv cele din Africa subsahariană.
În Europa, Marea Britanie este una dintre economiile expuse, din cauza dependenței de energia pe bază de gaze. FMI estima încă din ianuarie o creștere modestă de aproximativ 1,3% pentru economia britanică.
În paralel, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a revizuit deja în scădere perspectivele economice ale Regatului Unit.
Piețele petroliere, sub presiune
Potrivit Reuters, prețurile petrolului au crescut din nou pe fondul temerilor privind întreruperile aprovizionării, în special din Arabia Saudită.
Contractele futures pentru Brent au urcat cu 0,60%, până la 96,50 dolari pe baril, iar cele pentru țițeiul american WTI au crescut cu 0,50%, la 98,36 dolari.
Cu toate acestea, pe ansamblul săptămânii, ambele referințe ar putea înregistra o scădere de aproximativ 11%, cea mai mare din iunie 2025.
Atacuri asupra infrastructurii energetice
Un factor important care a susținut creșterea prețurilor a fost atacurile asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită, care au redus capacitatea de producție cu aproximativ 600.000 de barili pe zi.
În plus, o conductă strategică Est–Vest funcționează la capacitate redusă, cu încă 700.000 de barili pe zi afectați.
Incertitudini privind finalul conflictului
Deși există un armistițiu mediat de Pakistan, luptele nu s-au oprit complet, iar experții sunt sceptici în privința unei soluții rapide.
Tensiunile au fost amplificate și de informațiile privind posibile planuri ale Iranului de a introduce taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.
Analiștii avertizează că, dacă restricțiile actuale persistă, prețul petrolului Brent ar putea ajunge până la 190 de dolari pe baril.
Criza din Orientul Mijlociu începe să producă efecte tot mai vizibile asupra economiei globale. Intervenția FMI ar putea limita impactul pe termen scurt, însă incertitudinile rămân ridicate.
Evoluția conflictului și stabilitatea rutelor energetice vor fi decisive pentru direcția economiei mondiale în perioada următoare.
