Criza combustibilului și efectele în lanț asupra economiei. Explicațiile oferite de ministrul Irineu Darău
Criza combustibilului produce efectele care se resimt tot mai puternic în economie, de la consumatorii individuali până la marile companii. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a explicat că această situație este una dificil de controlat, fiind determinată în mare parte de factori externi.
În acest context, autoritățile încearcă să limiteze impactul și să adapteze constant măsurile adoptate.
Ministrul a declarat că orice criză, mai ales una prelungită, produce efecte în lanț asupra economiei, iar cea a combustibilului afectează direct prețurile și, implicit, toate sectoarele economice. El a explicat că impactul începe de la consumatorul obișnuit și se extinde către companiile care depind de combustibil pentru activitatea lor, generând un efect de propagare în inflație, care nu poate fi ignorat.
În același timp, Irineu Darău a subliniat la Digi24 că este importantă diferențierea între crizele inevitabile, de natură globală, și cele care pot fi prevenite, apreciind că actuala criză face parte din prima categorie și este influențată de decizii politice externe.
„În primul rând, fiecare criză, mai ales dacă este prelungită, are impact asupra economiei. O asemenea criză, cum este cea a combustibilului, în primul rând pe preț, are impact pe tot lanțul.
De la consumator, de la omul simplu până la fiecare companie care se aprovizionează cu combustibil. Bineînțeles că există un efect rostogolit în inflație și asta se va simți, nu-l poate nega nimeni.
După cum trebuie să facem diferența între crizele inevitabile, globale, aș spune și crizele pe care le putem evita.
Aceasta este o criză inevitabilă, nu o putem controla, vin factorii externi, într-adevăr, legat de deciziile politice ale unor lideri politici. Noi trebuie să încercăm să răspundem dacă este suficientă sau nu este suficient o măsură”, a transmis ministrul Economiei.
Măsurile adoptate de Guvern nu pot depăși limitele bugetare
Irineu Darău a evidențiat că Executivul a intervenit deja prin două seturi de măsuri pentru a limita efectele crizei. Într-o primă etapă, a fost creat un cadru legislativ prin ordonanță de urgență, menit să transmită un semnal clar pieței că nu sunt tolerate profiturile excesive în această perioadă. Ulterior, au fost introduse măsuri concrete, precum reducerea prețului la pompă cu 30 de bani, suportată parțial din bugetul de stat, precum și aplicarea unei taxe de solidaritate.
Ministrul a precizat că aceste decizii sunt fundamentate pe calcule bugetare pe termen scurt, întrucât evoluția crizei rămâne incertă. El a explicat că autoritățile nu pot anticipa cu exactitate situația din lunile următoare, motiv pentru care analizele sunt realizate constant, în cadrul unor întâlniri săptămânale, pentru a evalua necesitatea și sustenabilitatea unor noi măsuri.
În acest context, Darău a atras atenția asupra riscului promisiunilor excesive făcute fără o fundamentare economică solidă, subliniind că orice măsură trebuie să țină cont de impactul asupra bugetului de stat. El a avertizat că lipsa unor calcule riguroase poate conduce la decizii care, deși bine intenționate, pot genera dezechilibre financiare.
„Aș sublinia că deja s-au luat două măsuri. Întâi s-a făcut acel cadru, prin ordonanță de urgență, în care s-a dat un semnal în piață că nu se pot face profituri exagerate în această perioadă. După care s-a vândut venit cu măsurile și mai concrete, în care, pe lângă reducerea de 30 de bani la pompă suportată din bugetul de stat, s-a venit și cu acea taxă de solidaritate.
Să știți că în spatele acestor măsuri sunt și niște calcule pe termen scurt, pentru că mai mult nu avem. Nu putem să știm ce va fi peste două luni, peste trei luni. Ne întâlnim în fiecare săptămână, sub o formă sau alta, să vedem dacă este necesară și sustenabilă o măsură suplimentară, fiindcă aici sunt două riscuri.
Unu, să iei sau să promiți măsuri și din păcate, văd că unii promit foarte mult fără să calculeze și trebuie un calcul legat de impactul bugetar”, a punctat Irineu Darău.

Pericolele unor intervenții prea mari pe piața combustibililor
Ministrul Economiei a avertizat că există riscuri majore asociate adoptării unor măsuri de amploare, care ar putea afecta atât bugetul, cât și lanțurile de aprovizionare. El a explicat că o intervenție prea puternică ar putea destabiliza piața și ar putea genera efecte nedorite, inclusiv lipsuri de combustibil.
Potrivit acestuia, există riscul ca măsuri de mare magnitudine să nu poată fi susținute de buget sau să conducă la apariția unor probleme de aprovizionare, precum deficitul de benzină sau motorină. Oficialul a subliniat că autoritățile încearcă să evite astfel de scenarii și consideră că măsurile adoptate până în prezent au fost corect calibrate.
Irineu Darău a apreciat că impactul intervențiilor guvernamentale s-a resimțit deja, chiar dacă nu într-o măsură spectaculoasă, însă a subliniat că nimeni nu poate prezice cu exactitate evoluția prețurilor pe termen scurt. În opinia sa, este necesară o abordare responsabilă, iar promisiunile hazardate pot afecta negativ economia, generând așteptări nerealiste și decizii economice bazate pe informații incorecte.
„Al doilea risc major este să iei o măsură cu bătaie lungă care să dezechilibreze bugetul, dar să dezechilibreze și lanțurile de aprovizionare și apoi să se schimbe situația. Există riscul, dacă iei măsuri de o magnitudine mult prea mare, dintr-o dată, ori să nu suporte bugetul, ori să te trezești cu lipsă de benzină sau de motorină.
Nu vrem asta. Cred că până acum pașii care s-au făcut au fost corect dimensionați. S-a simțit un impact, eu zic nu neglijabil. Dar nimeni, dacă nu pretinde că are o baghetă magică sau un glob de cristal, nu va putea să promită că peste o lună situația sau prețul va fi de o anumită natură.
Trebuie să fim foarte responsabil și o atrag atenția, în calitate de ministru al Economiei, că promisiunile hazardate nu fac bine economiei, dezamăgesc oamenii și creează niște calcule economice pe baze false de declarații politice”, a declarat Irineu Darău pentru postul de televiziune.
Reevaluări constante și decizii bazate pe analize tehnice
Referindu-se la eventuale noi intervenții, ministrul Economiei a explicat că Guvernul nu lasă situația complet la discreția pieței, ci monitorizează constant efectele măsurilor adoptate. El a precizat că la intervale de una până la trei săptămâni sunt analizate rezultatele și, dacă este necesar, sunt luate decizii suplimentare, ținând cont de impactul bugetar.
Darău a subliniat că scopul Executivului nu este de a obține câștiguri financiare din această criză, ci de a limita efectele negative asupra populației și economiei. În același timp, autoritățile încearcă să se asigure, inclusiv prin măsuri legislative, că nici actorii privați nu profită excesiv de contextul actual.
„La fiecare etapă de aproximativ una, două, trei săptămâni, observăm care au fost efectele măsurilor luate, reevaluăm situația și eventual luăm alte măsuri, calculând și impactul bugetar. Să știți că am văzut la un moment dat o declarație pe ce mai încasează statul în plus din prețurile mai mari.
Intenția acestui Guvern nu este să câștige bani din această criză. Exclus. Încercăm pe cât se poate legislativ să ne asigurăm că nici privații nu câștigă din această criză. Deci măsurile pe care le propunem sunt în acest spirit”, a afirmat Irineu Darău.
El a explicat că deciziile sunt luate în cadrul coaliției de guvernare, în urma unor discuții între miniștrii de resort, vicepremier și premier, indiferent de apartenența politică. Fiecare măsură este analizată și adoptată în funcție de datele economice disponibile la momentul respectiv.
Scenariile de criză. Se va ajunge la raționalizarea combustibililor?
În ceea ce privește scenariile negative, inclusiv posibilitatea raționalizării carburanților, ministrul Economiei a afirmat că România nu se află în prezent într-o astfel de situație. Irineu Darău a explicat că, deși există riscuri și mai multe scenarii posibile, măsurile adoptate până acum au fost adecvate, iar aprovizionarea nu este afectată.
Potrivit acestuia, nu există în acest moment lipsuri de combustibil, iar prețurile au înregistrat chiar o ușoară scădere față de nivelul inițial, în urma intervențiilor Guvernului. Totuși, evoluția viitoare depinde în mare măsură de factori externi.
Ministrul a avertizat că, la fel cum nu pot fi făcute predicții optimiste cu certitudine, nici scenariile negative nu trebuie anticipate în mod exagerat. Irineu Darău a precizat că raționalizarea ar reprezenta o măsură extremă, care ar fi luată doar în condiții de criză severă, dacă situația s-ar deteriora semnificativ.
„Există riscuri și există multiple scenarii. Cred că totuși, fără să pretind că s-au găsit soluțiile perfecte, până acum în acești doi pași pe care vi i-am descris, s-au luat măsurile corect dimensionate și observăm că în România nu există raționalizare, nu există lipsă la aprovizionare.
Există, raportat la măsurile Guvernului, o mică scădere de preț față de nivelul de la care s-a plecat în ziua respectivă. Restul depinde de ce se va întâmpla. (…)
Așa cum pe partea pozitivă ar fi hazardat să facem predicții, exact așa e și pe partea negativă. Aceasta trebuie să fie, bineînțeles, una dintre ultimele măsuri absolut necesare.
Dacă la un moment dat, de așa natură va evolua criza în rău și va trebui să luăm astfel de măsuri, atunci se vor lua. Dar nu suntem în această situație. România are și o particularitate a producției interne”, a încheiat ministrul Economiei.
Băsescu: Trebuie raţionalizat de pe acum, ca să nu ajungem la criză
Despre riscurile de pe piața carburanților a vorbit recent și fostul președinte Traian Băsescu. El a fost întrebat la TVR Info, în weekend, dacă în Europa s-ar putea ajunge la limitarea consumului de carburant.
Traian Băsescu a spus că ar fi mai bine ca această limitare să înceapă din timp, pentru a evita o criză. A explicat că, de exemplu, oamenii ar putea avea voie să consume doar un rezervor de benzină pe lună.
„Hai să fim corecţi. Trebuie raţionalizat de pe acum, ca să nu ajungem la criză. Adică, spre exemplu, dumneavoastră să luaţi un rezervor de benzină pe lună. Marea problemă este că toţi se reped la preţ, hai să reducem preţul. Ori eu vă spun, e o mare eroare. Vă spun ca om care 12 ani a trăit în industria asta şi a fost acolo unde se produce, acolo unde e rezultatul acestei industrii.
Am dus ţiţei de la locul de exploatare la locul de rafinare. Deci, marea problemă nu este preţul. Marea problemă este să ai combustibil. Ori noi facem o mare greşeală şi europenii, din demagogie, fac o mare greşeală, intervenţii pe preţ, hai să-l limităm, hai să-l plafonăm, hai să-l reducem. Este o mare greşeală.
Dacă le introducem restricţii, nu neapărat nu vor mai aduce. Vor aduce pentru cei care nu introduc restricţii. Şi tu rămâi fericit, ai făcut poporul fericit că ai redus cu 30 de bani, dar te trezeşti că peste două săptămâni nu mai ai importatori de motorină, pentru că o dau în Bulgaria care n-a introdus restricţii.
Eu înţeleg foarte bine de ce Bolojan ezită să introducă reduceri la acciză sau la TVA, pentru că situaţia bugetară a României este grea. Şi eu spuneam acum vreo lună, mergeţi băieţi la FMI. Iată că s-au dus la Banca Mondială, care nu mişcă fără FMI”, a declarat Traian Băsescu duminică, 5 aprilie 2026.


