Gabriel Biriș avertizează că reducerea accizei la motorină poate crește riscul de penurie: Varianta ideală era să elimine barbarismul ală numit ICAS
SURSA FOTO: Inquam Photos / Karina Knapek - Gabriel Biriș
Avocatul Gabriel Biriș a avertizat că reducerea accizei la motorină, adoptată de Guvern pentru a atenua scumpirile, ar putea stimula consumul și crește riscul de penurie în România. El a propus eliminarea impozitului ICAS.
Gabriel Biriș avertizează că reducerea accizei la motorină poate crește riscul de penurie
Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș susține că măsurile temporare luate vineri de Guvern, pentru a reduce scumpirile la carburanți, ar putea să îi bucure pe șoferi, dar ar putea crește consumul și, astfel, România să ajungă din nou în risc de penurie – exact scenariul pe care Executivul a vrut să-l evite. El a explicat că reducerea accizei la motorină și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru unii operatori nu vor fi suficiente pentru ca prețurile să scadă cu adevărat pentru consumatori. Biriș consideră că o soluție mai bună ar fi fost eliminarea impozitului ICAS.
El a recunoscut că a propus aviz negativ la acest proiect în Consiliul Economic și Social (CES) și are o variantă alternativă pe care o susține de la începutul crizei, pe care e pregătit să o reamintească decidenților dacă reducerile actuale vor fi anulate de noi scumpiri. Gabriel Biriș este membru CES ca reprezentant al Asociației Tax Institute.
El a explicat că reducerea accizei pentru persoanele fizice cu mașini personale este de 30 de bani pe litru de motorină, respectiv 36 de bani dacă se scade TVA-ul. Diferența de 6 bani nu contează pentru firme, pentru că este deductibilă. Biriș a spus că aproximativ 75% din consumul de motorină este pe firme, deci reducerea de 30 de bani contează mai mult pentru ele, iar majoritatea mașinilor personale sunt pe benzină sau hibride.
Avocatul a subliniat că cel mai mare risc nu este prețul, ci penuria. Benzina nu e problemă, pentru că România produce mai mult decât consumă, dar motorina poate deveni critică. La începutul săptămânii, un comisar european pentru energie a făcut apel la state să reducă consumul cu 15%, pentru a evita lipsa de motorină. Reducerea accizei va scădea prețul la pompă și va stimula consumul, ceea ce poate crește riscul de penurie.
Biriș a spus că o măsură mai eficientă ar fi fost eliminarea impozitului ICAS și aplicarea unui alt mod de calcul al adaosului mediu pentru operatori, astfel încât prețurile să fie mai corecte pe tot lanțul de distribuție. El a explicat că ICAS, un impozit de 0,5% din cifra de afaceri aplicat în lanțul de producție și vânzare de petrol și gaze, distorsionează piața și nu crea deficit structural, pentru că urma să fie eliminat în 2026. Eliminarea lui ar fi putut fi compensată prin creșterea veniturilor din TVA și nu ar fi afectat bugetul.
Întrebat de Mediafax dacă propunerea lui ar putea fi luată în considerare dacă prețurile continuă să crească, Biriș a spus că decidenții nici măcar nu au vrut să discute varianta sa, din cauza orgoliilor celor care au introdus ICAS și alte impozite care au afectat investițiile.
El a prezentat evoluția prețurilor internaționale la începutul crizei și a explicat că măsura Guvernului poate fi anulată rapid de creșterile externe. De exemplu, într-o zi, cotația motorinei la Constanța fără taxe a urcat de la 1.417 dolari la 1.615 dolari, adică cu 15%. A arătat că intervenția statului are efect limitat asupra prețului și că reducerea prin măsuri administrative nu este soluția pe termen lung.
Biriș a insistat că plafonarea adaosului comercial la valoarea medie de anul trecut nu e eficientă, pentru că prețul de bază a crescut, iar adaosul devine mai mic procentual decât anul trecut.
„Știți cum e? E o vorbă în popor: cămașa e mai aproape de piele decât haina. Probabil că mulți se vor bucura când vor vedea prețurile scăzute la motorină după ce intră în vigoare.
Estimarea mea este că aproximativ 75% din consum e pe firmă, deci reducerea de 30 de bani contează. Oricum cele mai multe mașini personale sunt fie pe benzină, fie hibride. Măsură ajută, atinge pe toată lumea. Dar eu am explicat astăzi la CES – eu am susținut aviz nefavorabil pe măsura – am explicat ceea spun de când a început criza, că cel mai mare risc pentru noi nu e prețul, e penuria. Și riscul ăsta nu e la benzină, că benzină noi produce mai mult decât consumăm, e la motorină.
La începutul acestei săptămâni a venit și comisarul european pe energie și a făcut un apel la state să reducă cu 15% consumul, că e risc de penurie. În sensul să reducem consumul inutil că, scuze, dar încă sunt oameni care se duc până la cursul străzii cu mașina și mă uit la trafic că deasupra Bulevardului Aviatorilor și nu văd că s-ar fi redus față de acum o lună. Deci noi reducem acciza, reducem prețul la motorină, deci asta va stimula consumul, ceea ce va crește riscul de penurie. Există un risc care devine din ce în ce mai mare a se materializa.
Varianta ideală din punctul meu de vedere era să elimine barbarismul ală numit ICAS, impozitul suplimentar pe petrol și gaze, care e 0,5% din cifra de afaceri, pe tot lanțul, la fiecare etapă din lanț, inclusiv acciză, și să oblige comercianții să-și reducă adaosurile cu 0,5%, care era o măsură care ar fi normalizat piața, că acum e distorsionată de impozitul ăsta (ICAS – n.r.) și care oricum nu crea un deficit structural, că el trebuia eliminat de anul ăsta, dar l-au mai prelungit un an (până la 31 decembrie 2026 – n.r.).
Și eliminarea lui ar fi fost probabil compensată de creșterea veniturilor din TVA, ca urmare a creșterii prețului, deci nu trebuia să umble la buget. Și chiar dacă ar fi fost un mic impact, nu e unul structural. Oricum la anul dispărea impozitul, ai o criză, accelerează un pic măsura care e una de normalitate. Impozitele pe cifra de afaceri sunt un barbarism, mai ales când se aplică în lanț.
Nu vedeți că nici nu au vrut să o ia în discuție? Eu cred că sunt niște orgolii de la cei care au promovat impozitul ăsta, și impozitul ăsta, și INCA, care a nenorocit tot ce înseamnă investiții în industria prelucrătoare și nu numai. Sunt niște orgolii că, «Ce, domnule, ce am făcut noi e prost? »
Vedeți cum au crescut prețurile, cam în salturi de câte o sută de dolari, pe tonă. Acum au venit cu măsura asta în condițiile în care ieri, la începutul zilei cotația CIF Constanța, fără taxe plătite, era 1.417 dolari, iar seara a ajuns la 1.615 dolari, deci a crescut cu 15% într-o zi. Astea sunt prețuri internaționale, la intrarea în țară, fără taxe și fără legătură cu măsurile noastre. Deci evoluția prețului este haotică, a mai și scăzut un pic, dar după care imediat a revenit.
Evoluția este pe creștere, nu știm unde se stabilizează. Cât poate să intervină statul? Deci eu cred că dacă prețul de 1.600 dolari se menține și astăzi – n-am încă informații cum s-a închis astăzi – și la începutul săptămânii viitoare, până la sfârșitul săptămânii viitoare vom vedea că nu mai avem o scădere de întâi 40 de bani, la Petrom, și încă 30 de bani, deci 70 de bani la Petrom, probabil că va fi mâncată, probabil că va mai crește cu un leu.
Eu am zis că nu trebuie scăzut prețul prea mult, prin măsuri interne, administrative. Măsura cu ICAS ar fi adus câțiva bani, nesemnificativi, dar ar fi ar fi eliminat niște bariere în comerț”, a punctat Biriș.
Concordia critică taxa de solidaritate de 60% și propune o cotă de maximum 40% aplicată pe producția de petrol peste 100 USD/baril
Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia, a explicat că noua taxă de solidaritate introdusă de Guvern ca parte a măsurilor pentru a reduce scumpirile la carburanți ar putea să facă mai mult rău decât bine. El a spus că reducerea accizei la motorină cu 30 de bani este binevenită, dar reprezintă doar un ajutor mic în raport cu creșterea prețurilor din ultima perioadă. Potrivit calculelor, un șofer obișnuit ar economisi 30 de bani pe litru, plus 6 bani din TVA, adică aproximativ 18 lei la un plin.
Aparaschivei a subliniat că România are deja un nivel ridicat de taxare în UE pentru explorare și producție, iar introducerea unei taxe de 60% acum ar descuraja investițiile interne, necesare pentru siguranța energetică a țării. El a atras atenția că mecanismul propus vizează și situații normale de piață, nu doar profituri excepționale, și că aplicarea retroactivă ar fi o problemă, așa cum s-a întâmplat în trecut cu suprataxarea energiei electrice.
Conform propunerii Concordia, taxa ar trebui să fie de maximum 40%, aplicată doar diferenței pozitive față de pragul de 100 USD/baril, calculată lunar pe baza producției efective, astfel încât să fie corectă și să nu descurajeze investițiile.
Confederația Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu peste 4.200 de companii și aproape jumătate de milion de angajați, contribuind cu 30% la PIB-ul țării.
„Reducerea accizei la motorină este o măsură binevenită, pe care Concordia o susține, însă trebuie să fim realiști: 30 de bani reprezintă un sprijin marginal față de amploarea scumpirilor din ultima perioadă. Înțelegem că ne aflăm într-o situație excepțională pe piețele internaționale și că guvernul nu poate absorbi integral impactul fără a afecta major deficitul bugetar.
În ceea ce privește taxa de solidaritate, aceasta, în forma propusă, riscă să facă mai mult rău decât bine. România are deja unul dintre cele mai ridicate niveluri de taxare din UE pentru activitățile de explorare și producție, în 2021 și 2022, taxarea a fost de patru ori peste media europeană. A adăuga o cotă de 60% tocmai acum, când ar trebui stimulate investițiile în producția internă pentru a asigura securitatea energetică a țării, este o decizie greu de justificat.
Mai mult, mecanismul vizează și prețuri specifice unor condiții normale de piață, nu doar profituri cu adevărat excepționale. Un alt risc major este cel al aplicării retroactive, o problemă pe care România a mai întâmpinat-o în cazul suprataxării veniturilor din energia electrică și pe care nu ne putem permite să o repetăm. Taxa trebuie să se aplice exclusiv de la data publicării în Monitorul Oficial, fără nicio ambiguitate”, a precizat Aparaschivei.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





